Aceste fonduri fac parte dintr-un buget suplimentar pentru acest an, după ce Germania a decis să-și majoreze ajutorul internațional în sectorul apărării ”la două miliarde de euro” în cadrul acestui buget colectiv, ”cea mai mare parte fiind planificată sub formă de ajutor militar în favoarea Ucrainei”, a indicat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a guvernului, conform Deutsche Welle.
Această sumă de două miliarde de euro ”va merge în principal către Ucraina”, a confirmat pe Twitter ministrul de finanțe, Christian Lindner, ceea ce ar garanta Kievului mai mult de un miliard de euro.
Fondurile urmează să fie folosite de Ucraina pentru a finanța în principal achizițiile de echipamente militare.
Germania încearcă astfel să răspundă criticilor din partea autorităților ucrainene, care i-au solicitat să iasă din ”somnambulismul” pe care l-a practic de decenii față de Rusia.
”Ucraina și Europa au nevoie de un leadership german acum, nu peste câțiva ani”, a punctat ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, într-un editorial publicat în revista Der Spiegel, în care a punctat că Germania s-a lăsat purtată de ”un amestec irațional de sentimente de vinovăție, lăcomie și frică” față de Moscova, situație căreia este necesar să i se pună capăt imediat.
”Dacă cineva mai crede că (președintele rus Vladimir) Putin nu va îndrăzni să pună la încercare articolul 5 al NATO, va trebui să îi explic. Tocmai asta va face, dacă nu își atinge obiectivele în Ucraina”, avertizează ministrul ucrainean de externe, făcând aluzie la posibilitatea ca președintele rus să atace o țară a Alianței Nord-Atlantice.
Editorialul apare în contextul în care președintele german, Frank-Walter Steinmeier, intenționa să se deplaseze la Kiev alături de omologii săi din Polonia și țările baltice ”pentru a transmite un semnal puternic de solidaritate europeană”, dar a anunțat marți că nu ar fi fost binevenit la Kiev, Ucraina arătându-și astfel indignarea față de poziția blândă adoptată în trecut de Steinmeier față de Vladimir Putin.
Steinmeier este identificat cu deceniile de politică de apropiere a Berlinului de Moscova, printre rezultatele căreia se numără dependența actuală de Rusia în plan energetic.
Într-un exercițiu de sinceritate la începutul lunii aprilie, acesta a recunoscut să a făcut o greșeală să se agațe de proiectul Nord Stream 2.
”Faptul că ne-am agățat de Nord Stream 2 a fost în mod clar o greșeală. Ne-am agățat de poduri în care Rusia nu mai credea și asupra cărora partenerii noștri ne-au avertizat”, a declarat Steinmeier, social-democrat și fost ministru de externe în timpul cancelarului Angela Merkel.
Timp de ani de zile, Statele Unite și aliați ai Germaniei au atras atenția asupra Germaniei cu privire la acest proiect, susținând că ar fi periculos pentru Ucraina și că i-ar trimite un semnal greșit președintelui rus, Vladimir Putin, mai ales că acesta a încălcat dreptul internațional prin anexarea ilegală a Peninsulei ucrainene Crimeea, în 2014.
Doar că Angela Merkel și-a menținut poziția până la finalul mandatului său de cancelar german, argumentând că Nord Stream 2 este un proiect comercial și că nu are nimic de-a face cu politica.
Succesorul său, Olaf Scholz, a schimbat cursul discursului în februarie, cu doar câteva zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, iar acum proiectul este mort, cu toate că atunci când vine vorba de sprijin militar, actualul șef al guvernului de la Berlin nu s-a decis dacă Germania va ajuta Ucraina cu tancuri de ultima generație.
Așa se face că Ucraina, prin ambasadorul său în Germania, Andrii Melnik, i-a lansat cancelarului Olaf Scholz invitația de a vizita Kievul.
