Belarusul este mai mult decât un stat rămas de partea Rusiei în polarizarea creată după invazie, dependența acestuia de Moscova, care ajunge până la lezarea propriei suveranități, fiind deja o problemă pe care doar regimul Lukașenko nu o recunoaște.

Utilizarea de către Kremlin a avantajului militar reprezentat de poziția geografică a Belarusului față de Ucraina a avut loc înainte de 24 februarie 2022, a continuat din primele zile ale invaziei, a fost diversificată în perioada post rebeliunii Wagner și se derulează sistematic în prezent.

Potrivit informărilor din ultimele zile ale comandantului Forțelor Întrunite ale Ucrainei, general-locotenentul Serghei Naev, în prezent există aproximativ 1.800 de militari belaruși desfășurați de-a lungul graniței cu Ucraina, din Volyn până la Cernigov, trupe care “desfășoară exerciții de instrucție pentru luptă”.

Batalioanele dislocate în apropierea graniței “au vehicule blindate și unele unități de artilerie”, în timp ce o mare masă a trupelor sunt desfășurate în adâncime.

Generalul ucrainean remarcă astfel că, sub pretextul exercițiilor regulate de pregătire pentru luptă, regimul belarus legitimează prezența trupelor sale la granița cu Ucraina. Mai mult, acesta nu exclude riscul ca, sub presiunea rusă, Belarusul să își folosească propria Armată pentru a o sprijini direct pe cea rusă în războiul din Ucraina. 

„Dacă țara agresoare [Rusia] a luat o decizie la nivel prezidențial de a folosi Forțele Armate ruse, o astfel de acțiune în justiție nu a avut loc în Republica Belarus. Una este să permiți accesul de pe teritoriul tău, către Ucraina, a echipamentelor și soldaților unei țări ostile, iar altceva este să iei decizia de a folosi Forțele Armate din Belarus și de a fi cu siguranță la egalitate cu Putin”, a declarat Naiev.

Conducerea militară ucraineană știe foarte bine că este puțin probabil ca Belarusul să atace Ucraina, mai ales folosind armata regulată, după cum știe că este doar o stratagemă pusă în scenă de Moscova, cu ajutorul lui Lukașenko, cu scopul de a atrage forțe ucrainene în nord, pe o direcție falsă de atac, pentru a le subția prezența și slăbi sprijinul pe fronturile consacrate din est și sud, unde se duc adevăratele lupte.

Cu toată înțelegerea “jocului”, prezența trupelor belaruse la graniță prezintă un risc pe care niciun comandant nu și-l poate asuma. Iar soluția adoptată deocamdată de Ucraina este cea clasică, Naev anunțând deja că Ucraina și-a lărgit câmpurile de mine de-a lungul întregii granițe de stat cu Belarusul.