'Belarușii au nevoie de energie nouă pentru a merge mai departe', a declarat ea la sosirea sa la Paris, referindu-se la realegerea controversată a președintelui Aleksandr Lukașenko în august 2020 și la represiunea care s-a abătut de atunci asupra oponenților, jurnaliștilor și militanților pentru drepturile omului în Belarus.

'Îndemn Franța și pe președintele Macron să acționeze într-un mod decisiv în căutarea unei soluții la criza belarusă', a adăugat într-o conferință de presă la Casa Jurnaliștilor opozanta care trăiește în prezent în exil în Lituania, subliniind 'greutatea' Parisului pe scena internațională.

Tihanovskaia, care până sâmbătă va avea o serie de întâlniri cu ocazia vizitei sale la Paris, a precizat că nu are programată o întrevedere cu președintele francez. 'Dar ne-am întâlni cu bucurie în orice zi și în orice moment', a spus ea.

Svetlana Tihanovskaia urma să aibă o serie de întâlniri miercuri după-amiază, între care cu ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian, cu președintele Senatului, Gerard Larcher și cu alți responsabili ai legislativului francez, iar cu primarul Parisului, Anne Hidalgo, sâmbătă.

Președintele Emmanuel Macron a fost primul lider occidental care s-a întâlnit cu Tihanovskaia în septembrie 2020 la Vilnius, la o lună după realegerea președintelui Lukașenko pentru al șaselea mandat, realegere contestată de zeci de mii de manifestanți în fiecare duminică în decurs de mai multe săptămâni.

Macron i-a promis atunci să pună umărul la medierea OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) a crizei politice belaruse, promisiune rămasă la nivel declarativ.

De atunci, Svetlana Tihanovskaia a fost primită de cancelarul german Angela Merkel, de președintele american Joe Biden la 27 iulie la Washington și de premierul britanic Boris Johnson în luna august.

'Franța are diplomați formidabili. Ei ar putea să-și asume responsabilitatea organizării unei platforme de mediere a negocierilor cu regimul', a sugerat opozanta.

Tihanovskaia și-a intensificat presiunile împotriva lui Aleksandr Lukașenko pentru ca acesta să înceteze represiunea și să înceapă un dialog cu opoziția în vederea unor noi alegeri.

SUA, Uniunea Europeană și Marea Britanie au adoptat deja o serie de sancțiuni împotriva regimului de la Minsk, care beneficiază la rândul său de un sprijin de neclintit din partea Kremlinului.

Mișcarea de contestare din vara-toamna anului trecut a fost treptat înăbușită, cu mii de arestări, exiluri forțate și încarcerarea opozanților, responsabililor media independente și organizațiilor neguvernamentale.

Regimul belarus este acuzat de interceptarea unui zbor comercial în luna mai, sub pretextul unei alerte cu bombă pentru a-l aresta pe jurnalistul disident Roman Protasevici care se afla la bord. La 6 septembrie, Maria Kolesnikova, cea mai carismatică figură a mișcării de contestare din 2020, a fost condamnată la 11 ani de închisoare.

UE îl suspectează pe Lukașenko de încurajarea migranților să traverseze frontiera belarusă cu țări ale blocului comunitar (Lituania, Letonia și Polonia) ca represalii la sancțiunile europene împotriva regimului său.