Rusia denumește ofensiva sa "operațiune militară specială" și a interzis, în special mass-media, să utilizeze termenii de "război" sau "invazie", sub amenințarea unor grele pedepse cu închisoarea.

Vizibil agasat că nu participă la negocierile în curs între Moscova și Kiev, președintele belarus Aleksandr Lukașenko, ce a permis utilizarea teritoriului țării sale de către armata rusă, a declarat că trebuie să fie asociat acestui proces.

"Considerăm acesta un război care e chiar la ușa țării noastre. Și el (războiul) are efecte serioase asupra situației din Belarus. De aceea, nu trebuie să existe acorduri pe la spatele Republicii Belarus", a insistat Lukașenko în timpul unei reuniuni a consiliului său de securitate.

Potrivit lui Lukașenko, Moscova "înțelege" această poziție, însă nu și Occidentul, care nu întreține aproape nicio relație cu Minskul, din cauza reprimării interne masive a opoziției și a alianței sale cu Rusia.

Ucraina nu dorește Minskul la masa negocierilor, pentru că acesta a lăsat armata rusă să-și lanseze ofensiva asupra Kievului de pe teritoriul belarus.

Moscova nu a spus niciodată că vrea să includă Minskul în negocieri, în timp ce Lukașenko ține să fie tratat pe picior de egalitate de Rusia, pendulând de peste două decenii între Occident și Kremlin.

Potrivit lui Lukașenko, "după război va veni timpul renașterii și reconstrucției" și, în opinia lui, Occidentul va lua atunci Ucrainei bogățiile sale.

"Fericirea trebuie căutată printre ai tăi. O spun demult, cele trei popoare slave (rușii, belarușii și ucrainenii) trebuie, având în vedere ceea ce se întâmplă în lume, să ia loc la masă și să se înțeleagă. De la egal la egal", a declarat Lukașenko.

Împotriva Republicii Belarus au fost aplicate sancțiuni economice grele pentru rolul său în ofensiva rusă, sancțiuni care lovesc o economie deja ultra-dependentă de Rusia și sufocată de precedentele valuri de represalii economice occidentale.