Bătrânii, care reprezintă 17 la sută din populație, sunt victime ușoare, iar vulnerabilitatea lor provine din condițiile de viață precare, afirmă experții. Ei  recomandă autorităților să creeze servicii de suport pentru vârstnici, iar o soluție ar fi descentralizarea financiară, astfel încât primăriile să poată avea mai multă grijă de bătrânii din localități.

Să fii bătrân în Republica Moldova nu este cel mai ușor lucru, în condițiile unor pensii sub coșul minim de consum și a unei atitudini a societății care variază între indiferență și violență. Datele unei cercetări realizate de organizația Help Age International arată că o treime din populație crede că vârstnicii sunt o povară pentru societate, iar 6 din 10 bătrâni spun că sunt discriminați și izolați social din cauza vârstei.

Îmi vine greu cu 1200 de lei.

- Și pe medicamente cât trebuie să dați pe lună?

Îmi mai dau și la preț redus, dar cheltuiesc în jur de 800-600 de lei.

- E mult, e mai mult de jumătate.

Clar că e greu și ne trebuie și să trăim, trebuie să te alimentezi cu ceva.

- V-ați dori să vă întâlniți cu ministrul Muncii, cu ministrul Săntății? Ce le-ați spune?

Ministerului Muncii – să ne mărească pensia, să aibă grijă să ne mai dea compensații. Ministerului Sănătății – să nu mărească prețurile la medicamente, dar să le mai dea în jos, a menționat o pensionară care s-a prezentat Ludmila.

Eu am o vecină care mă terorizează deja de 8 ani. Mă numește în toate felurile.

- V-ați adresat la poliție?

De foarte multe ori, iar ei îmi răspund ironic: nu există cadavru, nu există dosar!

- Ați vrea să puteți lucra în continuare?

Desigur, dar mi se spune mereu că sunt prea bătrân. Au nevoie de tineri, se plânge un alt bătrân, Alexandru.

Organizația Help Age le cere autorităților să integreze în politicile deja existente și în cele viitoare mai multe măsuri de protecție, dar și de încurajare pentru bătrâni. În acest fel, ei nu se vor mai simți inutili și izolați de societate, afirmă  directorul organizației, Tatiana Sorocan.

”Un set de recomandări cu privire la angajarea persoanelor în vârstă în noua Strategie de angajare – să fie vârsta de pensionare flexibilă. Persoana trebuie singură să decidă dacă este capabilă să activeze și să-i fie permis să lucreze după pensionare”, a declarat Tatiana Sorocan.

De servicii sociale dedicate bătrânilor se pot bucura puține localități din Republica Moldova, acestea fiind instituite cu sprijinul organizațiilor non-guvernamentale. În Satu Nou, raionul Cimișlia, mai mulți pensionari fac voluntariat în sprijinul semenilor lor rămași fără ajutor din partea familiilor și a statului, ne povestește una dintre voluntare, Vera Ciobanu.

”Ce facem noi când ne ducem la bătrâni? Stăm de vorbă cu dânșii, le măsurăm tensiunea, le măsurăm temperatura, dacaă suferă de diabet zaharat, le măsurăm și nivelul de zahăr în sânge”.

Un centru comunitar pentru bătrâni s-a deschis recent și în satul Costești, raionul Ialoveni, cu sprijinul financiar al Fundației Est Europene. Elena Mereacre, asistent social în cadrul centrului, spune că aici vor fi asistați 40 de vârstnici, pentru început, după care vor fi selectați alții, prin rotație.

”Acest centru va oferi un suport larg persoanelor din localitate în ceea ce privește combaterea izolării persoanelor în etate, integrarea lor socială, necesitățile în domeniul sănătății, asistenței sociale, asistență juridică”, a declarat Elena Mereacre.

Descentralizarea financiară și decizională le-ar permite primăriilor să le ofere mai mult sprijin bătrânilor, a explicat Viorel Gorceag, reprezentant Crucea Roșie din Elveția, organizație care oferă asistență financiară în acest domeniu.

”Chiar dacă avem politici la nivel central ce țin de persoanele în vârstă, implementarea acestor politici are loc la nivel de comunitate. Localitățile mici nu au strategii de dezvoltare și, cu atât mai mult, nu au strategii pentru persoanele în vârstă, cum să le integreze” explică Viorel Gorceag.

Autoritățile centrale, pe de altă parte, afirmă că depun eforturi și fac trimitere la diferite legi și strategii adoptate, iar pentru eșecuri dau vina pe ... stereotipuri.

”Noi nu putem să adaptăm serviciile atât timp cât în țara noastră există stereotipuri că persoana bătrână nu face sport, că nu are nevoie de servicii de sănătate calitative, etc. Noi vrem ca persoanele în etate să fie promotorii acestor schimbări, au experiența, au expertiza necesară și atunci, noi trebuie, din persoane pasive, să le transformăm în persoane active”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Stela Grigoraș.

Stela Grigoraș a mai declarat că în timpul cel mai apropiat va fi inițiată o reformă a sistemului de pensii, care va aduce mai multă echitate și durabilitate în acest domeniu.