Chiar dacă, pentru o perioadă românii dintre Prut și Nistru au fost în afara granițelor României, Unirea Principatelor a fost un model pentru basarabenii aflați sub ocupație rusească, susține scriitorul și publicistul Vlad Pohilă:

„Cei care neagă importanța unirii noastre și necesitatea unității, și sunt tot mai mulți la Chișinău, vehiculează minciuni și falsuri. Nu vor să știe ce a spus geniul nostru tutelar Mihai Eminescu. În amploarea preocupărilor sale, M. Eminescu a avut-o și pe aceasta, ideea de unitate și unire. Și a spus, extraordinar de simplu, clar și convingător: „Unitatea națională, visul de secole al tuturor românilor, de la plugari, păstori, meșteșugari, la preoți, cărturari, oșteni sau politicieni integri. Politicește putem fi despărțiți, dar unitatea noastră de rasă și de limbă e o realitate atât de mare și de energică, încât nici ignoranța, nici sila n-o pot tăgădui. Azi limba este una, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor care nu mai doarme somnul pământului și al veacurilor”.

Să dea Domnul să nu mai fie așa, să nu doarmă somnul pământului și al veacurilor. Așadar, ideea de unitate trebuie menținută mereu, trebuie să devină o parte a vieții noastre cotidiene.

Am citit un episod interesant despre un boier basarabean, se vede mai luminat, care a participat la festivitățile prilejuite de Unirea Principatelor, își manifesta bucuria, până la lacrimi. Și un boier de acolo, ieșean, a întrebat: - „Tu de ce te bucuri, voi doar sunteți cu rușii? Și el s-a întristat și a spus: - Păi, voi sunteți, adică principatele unite, sunteți unica noastră nădejde și mângâiere”. Nădejde și mângâiere pentru basarabenii aflați sub ocupația rusească au fost Principatele Unite, apoi România, inclusiv până nu demult, inclusiv până acum, este speranță și alinare. Indiscutabil - un model. Acest model a atras foarte mulți basarabeni. Despre necesitatea de a fi împreună, că suntem una și aceeași națiune, avem aceeași limbă și trebuie să fim împreună, au vorbit cam toți cărturarii și cronicarii, scriitorii noștri, din secolul al XVI-lea încoace, când a scris Grigore Ureche că de la Râm ne tragem și suntem aceeași cu muntenii și cu ardelenii”.