Elena Aramă, doctor habilitat în drept, profesor universitar, autoare a numeroase monografii, materiale didactice, articole științifice despre istoria statului și dreptului românesc, vorbește despre pasiunea sa pentru istoria neamului, care se trage încă din perioada sovietică, când își face studiile de doctorat la Moscova, pe tema instituțiilor medievale din Moldova.

„Chestiunile acestea despre identitatea noastră, comunitatea de limbă, am început să le descopăr în cadrul doctoratului de la Moscova, pentru că acolo, Biblioteca centrală avea câte un exemplar din orice publicație care apărea în lume. Evident, erau și cele românești din orice perioadă. Cu surprindere, am văzut că, de fapt, era vorba despre aceleași instituții, aceleași obiceiuri juridice, că era vorba de Moldova dintre Prut și Nistru, sau de cealaltă parte a Moldovei, sau în Muntenia chiar, medievală. Și atunci spiritul acesta s-a întărit în mine, deși, undeva în inconștient, cred că exista”.

Elena Aramă s-a născut la 12 martie 1949 în s. Oziornoe (înainte de 1944 – satul mareșal Alexandru Averescu), în prezent raionul Ismail, regiunea Odesa, Ucraina, regiune care a făcut parte din România în perioada 1856-1878 și 1918-1944. 

„Eu mă mândresc cu faptul că partea aceea a noastră, teritoriul acela, a fost de două ori în cadrul statului național român, încă din 1856 până la 1878, adică a trecut prin toate etapele. În 1957 a fost Divanul ad-hoc, în care au fost și 6 reprezentanți ai sudului Basarabiei – Ioniță Roșca, Grigore Costachi, Lazăr Galiardi, Costache Știun, Timofti Sacalov și Iancu Cantacuzin. Au fost reprezentanți în Divanul Ad-hoc al Moldovei, care a hotărât unirea cu Muntenia, într-un stat unitar, care să se numească România. Deci, și reprezentanții sudului Basarabiei au vrut să fie într-un stat unitar. Acei 22 de ani au fost importanți pentru populația de acolo, pentru o revigorare a spiritului național, cu atât mai mult că Constituția din 1866 a României prevedea că școala primară este obligatorie. Iar studiile primare și autonomia locală sunt de bază pentru un stat care se vrea democratic. Cred că perioada aceea a fost importantă pentru sudul Basarabiei, pentru păstrarea identității și a limbii vorbite, în primul rând. Mult timp, acolo s-a păstrat o limbă mai frumoasă și mai bogată…

… Am dat peste un jurnal al tatei, în care nota când s-a născut fiecare copil al lui, a avut șase fete și doi băieți care n-au supraviețuit, doar fetele au rămas. Pe lângă aceasta a scris și alte chestii mai tragice, de exemplu când a decedat mama lui. A decedat chiar în ziua în care a intrat armata sovietică în Basarabia și el a scris în felul următor: „Ce tragedie, mama a murit și au venit bolșevicii în Basarabia”. A văzut ca o tragedie acest lucru”.

---

În 2018, întreaga românitate a marcat 100 de ani de la Marea Unire, un moment de glorie a poporului român. ”Basarabia – 100 de ani de istorie necenzurată” este o emisiune despre beneficiile unirii de la 1918 asupra Basarabiei, despre oamenii care au votat Unirea, despre cei care au luptat pentru păstrarea valorilor românești și a limbii române după ocupația sovietică, realizată în contextul Centenarului de Mariana Vasilache la Radio România Chișinău.