BANI pentru reparația clasei, cadouri și zile de naștere. Ce „impozite” se achită în școli
-
14 Iunie 2016 17:41
Jumătate dintre părințiacceptă plățile informale în școli ca pe un fenomen obișnuit, potrivit unei cercetări realizate de Institutul de Politici Publice.
Cel mai des, părinții achită bani pentru reparația sălilor de clasă, precum și pentru cadouri pentru pedagogi. În același timp, unii profesorii consideră că noul Cod de Etică, ce nu le permite să accepte cadouri și remunerări informale, ar fi un mod de presiune asupra lor.
Adunările de părinți organizate în școli sunt, de cele mai dese, ori motive pentru colectarea banilor, au mărturisit părinții intervievați în cadrul studiului. Banii sunt adunați pentru reparații, cadouri, ore suplimentare sau alte activități. Reparația sălilor de clasă este considerată ca o obligație a părințiloratât de către aceștia, cât și de pedagogi, după cum a remarcat experta Natalia Vladicescu.
„Se solicită lista cine a plătit și cine nu a plătit. Sau sunt profesori care vin și cer. Ne-a spus o elevă: De ziua profesorului intră diriginta în clasă și zice: ”Hai, dați-mi ce aveți de dat, că eu trebuie să plec!” Sau, atunci când profesoara a venit și s-a prezentat: ”Când ne-am dus la 1 septembrie, doamna s-a prezentat că o cheamă așa și așa și pe data de 20 aprilie este ziua mea de naștere”, a mărturisit Natalia Vladicescu.
Mulți părinți au recunoscut că plătesc, pentru că toată lumea plătește, iar, ca urmare, cel mai mult au de suferit copiii din familiile mai sărace, care nu își permit să facă aceste plăți, a remarcat expertul în domeniul educației, Anatol Gremalschi.
„Noi distrugem ascensoarele sociale. Mă refer la mecanismele care permit unui copil, chiar și dintr-o familie săracă, dacă este capabil, are aptitudini, să ajungă acolo unde el merită. Plățile informale erodează astfel de mecanisme. Oricât s-ar strădui ministerul să facă ordine, nu va face, dacă nu va avea susținerea cadrelor didactice și părinților. Aproape jumătate din părinți consideră că lucrul acesta este unul firesc. Și ajungem la veșnica întrebare: când un comportament, din amoral, se transformă în moral?”, se întreabă Anatol Gremalschi.
Codul de Etică al pedagogilor, intrat în vigoare în martie 2016, este perceput de unii profesori ca un act de presiune. Documentul le interzice profesorilor să colecteze bani, să primească daruri, să favorizeze pe unii elevi și să dea ore particulare copiilor cărora le predau. Directoarea Inspectoratului Școlar Național, Ana Vivdici, a subliniat că, deocamdată, Codul de Etică nu are un regulament de aplicare.
„Se va crea un mecanism prin care se va stabili cum se va face implementarea în practică, pentru că fiecare Consiliul de Etică trebuie să aibă și un regulament de organizare și funcționare. Acolo trebuie să fie prevăzute modalitățile de examinare a sesizărilor sau de identificare a cazurilor”, a constatat Ana Vivdici.
Autorii studiului recomandă ca unele contribuții efectuate de părinți, care ar fi necesare școlilor, să fie formalizate, adică plătite oficial, prin contabilitate, și să fie achitate în mod benevol și anonim.Studiul a fost finanțat de Fundația Soros Moldova și a inclus sondaje de opinie, focus grupuri și interviuri cu peste 600 de părinți, pedagogi și manageri școlari, precum și elevi.