Pentru un spion, salariul de la bancă e cel putin de două ori mai mare față de ce plătesc serviciile, iar oportunitățile sunt tot mai multe.

Bloomberg dă exemplul unui fost agent din serviciul de spionaj al armatei americane, care timp de doi ani a adunat informații despre grupările teroriste din Irak, iar acum are o carieră de succes la Barclays. Spionul a lăsat câmpul de luptă ca să supravegheze comunicațiile bancherilor. Printre responsabilitățile lui sunt analizarea mailurilor, a convorbirilor telefonice și a fiecărui aspect al vieții bancherilor care ar putea indica spre o posibilă ilegalitate. Spionul de la Barclays nu e însă singurul agent din lumea finanțelor. Și JP Morgan, și Deutsche Bank și HSBC fac astfel de recrutări. Sunt în mod special impresionați de CV-uri pe care apare CIA-ul și în general serviciile cu ștaif din America și Marea Britanie.

Totuși, băncile nu-și măresc grila de salarizare degeaba. Vor să știe dacă nu cumva traderii lor acționează de unii singuri pe bursă, dacă nu cumva dau ordine cu banii băncii, dar fără acordul ei. S-a mai întâmplat în trecut - un trader de la UBS a adus așa pierderi de 2,3 miliarde de dolari băncii.

Și mai deranjant este când traderii sunt descoperiți de autorități iar banca e cea care primește amenda.

Spionul de la Barclays a fost angajat chiar după ce banca a fost pusă să plătească 2,2 miliarde de dolari fiindcă s-a înțeles cu alte bănci să manipuleze cursul de schimb valutar. Asta după alte amenzi de ordinul sutelor de milioane de dolari pentru manipularea dobânzilor și a pieței de electricitate.

Fostul agent este acum pus să analizeze sute de mailuri pe zi pentru a vedea care dintre colegi face notă discordantă. E interesat să vadă și cine câștigă mai mult decât ceilalți, cine accesează baze de date care n-ar trebui să-i fie utile în mod normal, cine folosește puțin e-mailul de serviciu sau renunță adesea la zilele de concediu. Se înregistrează date și despre durata pauzei de fumat și istoria browserului de internet. Pentru spioni însă nu este vorba doar de multă muncă brută. Folosesc și tehnologii sofisticate. Totul cu scopul de a pune cap la cap modele de comportament prin care agentii pot prezice care va fi următorul bancher care calcă strâmb, la fel cum înainte preziceau următorul atac terorist.

Pentru bancheri însă, mediul de lucru devine ușor neprietenos. Așa că unii lasă banca pentru fondurile speculative, unde câștigurile pot fi mai mari, iar monitorizarea este mai mică.