„Va fi necesar ca decidenții politici din regiune să identifice un echilibru între valorificarea întregului potențial și moderarea entuziasmului aferent noilor tehnologii. Totodată, politicile instituite trebuie să sprijine cetățenii în procesul de ajustare la nivelul sporit de flexibilitate care caracterizează piața muncii și a produselor”, se arată în raport, potrivit Ziarului Financiar. 

Noul val tehnologic emergent cuprinde și blockchain-urile, respectiv tehnologiile digitale care permit realizarea de tranzacții și de fluxuri informaționale directe, fără a fi necesar un intermediar de încredere. Potrivit Băncii Mondiale, „primele aplicații ale tehnologiei blockchain s-au materializat sub forma criptomonedelor, prin care sunt creați bani digitali fără participarea băncilor centrale și se facilitează efectuarea de plăți fără o intermediere a instituțiilor financiare”.

„Multe dintre țările din Europa și Asia Centrală s-au dovedit a reprezenta un teren propice pentru dezvoltarea criptomonedelor și a tehnologiilor de tip blockchain”, a declarat Hans Timmer, economist-șef al Băncii Mondiale pentru regiunea Europa și Asia Centrală.

„O industrie de multe miliarde de dolari în prezent, industria criptomonedelor continuă să genereze opinii extrem de divergente, se mai spune în raport. Pe de o parte, volatilitatea extremă a valorii criptomonedelor dă naștere la îndoieli cu privire la caracterul viabil al acestora ca alternativă la mijloacele legale de plată, iar, pe de altă parte, costurile din ce în ce mai mari pentru electricitate, asociate operațiunii de minare a criptomonedelor, reprezintă un motiv de îngrijorare”, mai arată autorii studiului.

„Cu toate acestea, tehnologia blockchain este adoptată din ce în ce mai intens, o serie de guverne din regiune realizând deja experimente privind utilizarea blockchain-urilor pentru digitalizarea și optimizarea serviciilor publice, cu scopul de a le face mai sigure, mai transparente și mai eficiente. În Ucraina, Estonia și Georgia, de exemplu, guvernele intenționează să înființeze registre funciare și imobiliare pe baza tehnologiei blockchain. Azerbaijan experimentează utilizarea de ID-uri digitale pentru operațiuni bancare, iar Lituania a deschis un centru blockchain care să acționeze ca incubator pentru înființarea de noi afaceri. Elveția își propune să devină un hub de blockchain și este lider în adaptarea reglementărilor la aceste tehnologii”, se mai menționează documentul citat.

„Tehnologiile de tip blockchain exercită presiune concurențială asupra sectorului financiar privat, generând în paralel idei și abordări creative în cadrul guvernelor”, a adăugat Hans Timmer. „Totodată, aceste tehnologii dau naștere unui întreg set de provocări pentru aceste țări, din perspectiva politicilor”.

Potrivit BM, printre principalele provocări se numără asigurarea supravegherii financiare și combaterea spălării banilor, a evaziunii fiscale și a tranzacțiilor ilicite. În același timp, guvernele trebuie să abordeze și problema legată de consumul masiv de electricitate pe care îl presupune minarea criptomonedelor, și, în paralel, să stabilească cât de intens ar trebui să fie sprijinul acordat pentru înființarea de noi societăți specializate în tehnologii de tip blockchain.