Explozia de la 4 august, în urma căreia s-a ridicat un nor gros de fum în formă de ciupercă, a ucis 178 de persoane și a rănit alte 6.000 și a provocat pagube materiale cuprinse între 3,8 și 4,6 miliarde de dolari, în timp ce pierderile economice, rezultate ca urmare a diminuării producției în diferite sectoare ale economiei, se situează între 2,9 și 3,5 miliarde de dolari, potrivit rezultatelor unei evaluări rapide a pagubelor și nevoilor realizată în comun de ONU și Uniunea Europeană între 5 și 31 august.

Sectoarele cele mai grav afectate sunt cel al locuințelor, al transporturilor și al patrimoniului cultural (precum așezămintele religioase și site-urile arheologice, monumentele naționale, teatrele, arhivele, bibliotecile și alte monumente), precizează Banca Mondială, într-un raport publicat înaintea vizitei președintelui Franței, Emmanuel Macron în Liban.

Instituția de la Washington a estimat nevoile de reconstrucție imediată (până la finele anului) între 650 și 760 milioane de dolari, iar cele pentru anul 2021 între 1,18 și 1,46 miliarde de dolari. Cel mai mult ar avea nevoie de ajutor sectorul transporturilor, urmat de cel al culturii și locuințelor.

Pe plan macroeconomic, Banca Mondială avertizează că "explozia a provocat trei efecte economice majore: pierderi de activitate economică cauzate de distrugerea fizică a capitalului, perturbarea schimburilor comerciale și pierderea de venituri bugetare". Din aceste motive, potrivit previziunilor Băncii Mondiale, Produsul Intern Brut al Libanului ar urma să înregistreze o scădere suplimentară cu 0,4 puncte în 2020 și cu 0,6 puncte anul viitor.

Înainte chiar de această explozie, Libanul se confrunta cu o criză pe mai multe planuri (economic, financiar și monetar) care, agravată de efectele pandemiei de Covid-19, a determinat Banca Mondială să anticipeze un recul al PIB de 10,9% în 2020.

"Catastrofa nu doar că va exacerba contracția activității economice, dar va agrava de asemenea și sărăcia, care afecta deja 45% din populație înainte de explozie".

În condițiile în care, ținând cont de insolvabilitatea sa și de lipsa de rezerve valutare, Libanul nu va putea cont decât pe ajutorul internațional și pe investițiile private, "va trebui să pună în practică un program de reforme credibile pentru a combate corupția și a pune capăt controlului elitei", susține organizația economică.

Sursa:Agerpres