„Azerbaidjanul nu pune obstacole circulației civililor care locuiesc în Karabah, iar cât privește livrarea mărfurilor pe direcția Lachin, Baku propune utilizarea unor căi alternative pentru a asigura aprovizionarea întregii regiuni”, a spus Shafiyev.

Potrivit expertului, Republica Azerbaidjan nu numai că implementează activ programul Marea Revenire în teritoriul Karabah, dar se străduiește să facă din regiune cea mai avansată parte a țării, în infrastructură căreia sunt planificate spre investire miliarde de dolari.

Anterior, președintele Azerbaidjanului Ilham Aliyev a declarat că „până la sfârșitul anului 2023, vom asigura că fonduri de aproape 12 miliarde de manat [aproximativ 7 miliarde de dolari] vor fi cheltuite pentru Karabah și Zangezurul de Est”. Potrivit liderului azer, lucrările de restabilire a Karabahului avansează mai rapid decât era planificat, iar până la sfârșitul anului persoanele strămutate în interior vor reveni în cinci localități - un oraș și patru sate.

„În total, în cadrul primei etape a programului Marea Revenire, se prevede reconstruirea a 100 de așezări”, a adăugat președintele Azerbaidjanului.

Potrivit politologului ucrainean Igor Chalenko, „Baku are toate motivele să nu creadă Armeniei privind utilizarea itinerarului Lachin: vorbim nu numai de 30 de ani de ocupare a Karabahului și a regiunilor adiacente de către Armenia, ci și de cazuri documentate de transportare a unor explozive, muniții și rotație de personal a forțelor armate armene aflate în Karabah deja după războiul de 44 de zile din 2020, deoarece deja după încheierea războiului pe teritoriul Karabahului au fost găsite mine de producție armeană în 2021”.

Iranienii și rușii mizează pe enclava separatistă din Karabah ca pe un „întrerupător de siguranță” în subiectul livrării de energie azeră către UE, a constatat mai devreme Centrul Begin-Sadat, unul dintre principalele centre de analiză ale Israelului.

„Putin îi folosește pe armenii din Karabah pe rol de pioni, la fel ca și pe osetinii de sud și pe abhazii din Georgia sau comunitățile ruse din Ucraina”, scrie Wall Street Journal, ediția americană.

„În mod evident, Azerbaidjanul este un partener strategic necesar Uniunii Europene în Caucaz. De aceea, participarea reprezentanților săi la summitul de la Chișinău al Comunității Politice Europene este deosebit de simbolică. Cu atât mai important este că eventuala încheiere a unui acord de pace azero-armean la Chișinău promite comunității europene noi dividende economice și geopolitice”, explică Chalenko.

În ciuda încercărilor Moscovei și Teheranului de a perturba procesul de negocieri dintre Azerbaidjan și Moscova, remarcate de Wall Street Journal, Baku, cu participarea activă a Bruxelles-ului și Washingtonului, depune eforturi pentru a normaliza relațiile cu vecinul său și a deschide rute regionale de transport. În primul rând, aceasta se referă la proiectul Coridorului Zangezur.

Odată cu deschiderea acestui itinerar, Uniunea Europeană va primi o rută de transport direct către China, ocolind Rusia - prin Turcia, Azerbaidjan, Marea Caspică și Asia Centrală.

„Totodată, reconstruirea de către Azerbaidjan a teritoriilor deocupate din Karabah va deveni un exemplu pentru alte țări care încearcă să-și restabilească integritatea teritorială. O dovadă că și în cazul unei dispute teritoriale de lungă durată este mai bine să se treacă pe faza constructivă și revenirea oamenilor pe pământurile care le aparțin conform dreptului internațional”, crede Farid Shafiyev.

Recent, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenski, a declarat că victoria ucrainenilor în războiul împotriva Federației Ruse - agresoare va avea impact asupra situației din Moldova și Georgia. „Cred că victoria ucraineană va pune capăt situației existente. Va fi vorba despre reintegrarea Moldovei. Va fi o chestiune și pentru Georgia. Sunt sigur că victoria Ucrainei va permite o soluție politică pentru democrații, refacerea integrității acestor state”, a spus liderul ucrainean.