"Începând cu amiaza zilei de vineri, 9 octombrie, și până în dimineața zilei de sâmbătă, 10 octombrie, ostilități de diversă intensitate au continuat pe toată lungimea frontului, fiind lansate atacuri armate asupra inmicului", a declarat Serviciul de presă al Ministerului azer al Apărării.
"În urma operațiunii ofensive continuate de către Forțele Armate Azere, în această perioadă, au fost răniți mulți militari și distruse 13 tancuri, patru BM-21 Grad, lansatoare de rachete sovietice, șase obuziere D-20 și D-30, trei instalații de artilerie autopropulsate 2S3 Akația, două instalații antiaeriene M55 Zastava, două stații de radiolocație și echipamente și mijloace folosite în războiul electronic", a anunțat ministerul azer.

Luptele în zona liniei de demarcație din regiunea Nagorno-Karabah au început pe 27 septembrie. Armenia și Azerbaidjanul se acuză reciproc că inițierea ostilităților în Nagorno-Karabah, raportând atacuri de artilerie asupra așezărilor pașnice ale republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah, inclusiv asupra capitalei sale, Stepanakert.
Armenia a decretat legea marțială și, pentru prima dată, mobilizarea generală, susținând că Ankara sprijină activ autoritățile de la Baku, Azerbaidjan. Mobilizarea parțială a fost introdusă în Azerbaidjan și în unele regiuni fiind decretată legea marțială.

Liderii Rusiei, Statelor Unite și Franței au cerut părților implicate în conflict să pună capăt ostilităților și să se angajeze într-un proces de negocieri, fără unele condiții prealabile. Turcia a declarat că va oferi Azerbaidjanului orice sprijin, pe care îl solicită, pe fondul agravării situației din Nagorno-Karabah.
Conflictul din Nagorno-Karabah a început în luna februarie 1988, când Regiunea Autonomă Nagorno-Karabah și-a anunțat ieșirea sa din R.S.S. Azerbaidjan. În timpul confruntărilor armate din 1992-1994, Azerbaidjanul a pierdut controlul asupra Nagorno-Karabah și asupra a șapte regiuni adiacente. Din 1992 și până în momentul de față, au avut loc negocieri privind soluționarea pașnică a conflictului, în cadrul Grupului OSCE de la Minsk, care este condus de trei copreședinți din Rusia, Statele Unite și Franța. Azerbaidjanul insistă să își păstreze integritatea sa teritorială, Armenia protejează interesele republicii nerecunoscute Nagorno-Karabah, deoarece Nagorno-Karabah nu este parte la aceste negocieri.

Sursa: RADOR