Astfel, potrivit sursei citate, în punctul 6 al hotărârii vizate este prevăzut modelul de evidență epidemiologică, care urmează să includă categoriile de date cu caracter personal: nume, prenume, IDNP, număr de telefon, adresa de email, adresă de domiciliu, în cazul organizării întrunirilor în masă cu caracter unic, cu participarea unui număr mai mic de 50 de persoane. Aceleași date personale urmează a fi colectate în legătură cu organizarea și desfășurarea evenimentelor festive în unitățile de alimentație publică, prevăzute la pct. 8 din Hotărâre, modelul fiind prevăzut în pct. 11 din Anexa nr.4 la Hotărârea nr.21 (Instrucțiune).
În corespundere cu această hotărâre, datele personale vor fi accesibile/colectate de orice persoană fizică/juridică, care organizează evenimentele menționate în pct. 6 și pct.8 din Hotărâre. De asemenea, nu este clar care au fost criteriile de selectare a acestor categorii de date și care este necesitatea de colectare concomitentă a numelui, prenumelui, adresa de domiciliu, numărul de contact, email, IDNP.
Ombudsmanul notează că, în conformitate cu art.74/1 din Codul Contravențional, nerespectarea cerințelor față de asigurarea securității datelor cu caracter personal, prelucrarea acestora fără notificarea și/sau autorizarea organului de control, încălcarea drepturilor subiectului datelor cu caracter personal, încălcarea regulilor de stocare a acestor date, (…), se sancționează conform legii.
Avocatul Poporului atrage atenția și asupra faptului că datele cu caracter personal care fac obiectul prelucrării trebuie să fie prelucrate în mod corect și conform legislației în vigoare, să fie colectate în scopuri bine determinate, explicite și legitime, adecvate, pertinente și neexcesive în scopul pentru care sunt colectate și/sau prelucrate. Or, în condițiile specificate în Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 21 din 24.07.2020 respectarea acestor cerințe nu poate fi asigurată.
Art. 28 din Constituția Republicii Moldova și art. 8 din Convenția pentru Europeană a Drepturilor Omului consfințesc dreptul la viața intimă, privată și de familie, a cărui parte integrantă este dreptul la protejarea datelor cu caracter personal. Curtea Europeană a decis cu valoare de principiu că simplul fapt al deținerii unor date privitoare la viața privată a unei persoane constituie o ingerință în sensul art. 8 din Convenție, indiferent de faptul dacă informațiile memorizate vor fi ori nu utilizate ulterior, a accentuat Mihail Cotorobai.
Avocatul Poporului mai amintește de faptul că, potrivit art. 23 alin. (1) din Legea nr. 133/2011 privind protecția datelor cu caracter personal, toate persoanele juridice/fizice care vor colecta aceste formulare cu datele personale sunt obligate de a se înregistra/autoriza în calitate de operatori de date cu caracter personal – procedură, care urmează a fi realizată înainte de a prelucra datele și care durează de la 30 de zile până la – termen imprescriptibil, sub riscul constatării de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a încălcărilor prevăzute de art. 74/1 alin. (1) și alin (2) din Codul contravențional.
În lumina raționamentelor enunțate, pentru neadmiterea încălcării dreptului la viața privată și dreptului la protecția datelor cu caracter personal, dar și altor drepturi concurente, Avocatul Poporului recomandă revizuirea în regim de urgență a prevederilor menționate supra, inclusiv cu atragerea în acest proces /consultarea specialiștilor/experților în domeniul protecției datelor personale.
