Ministrul a afirmat că prin intermediul expoziției se creează o punte culturală între România și Regatul Spaniei.
"Sunt convins că nu exagerez când afirm că suntem martori ai unui eveniment cu deosebită încărcătură istorică: plecarea către aeroportul militar din Madrid a aeronavei militare ce transportă expoziția 'Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane'. (...) Prin această expoziție creăm o punte culturală între țările noastre și marcăm 140 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Spaniei, expoziția având loc sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei și al președintelui României, Excelența Sa domnul Klaus Iohannis'', a afirmat Bogdan Gheorghiu.
Aceeași aeronavă care a evacuat cetățenii români din Afganistan
Ea a precizat că este aceeași aeronavă care a evacuat cetățenii români din Afganistan și care a mai avut misiuni umanitare în Tunisia și în India.
Expoziția, care marchează 140 de ani de relații diplomatice între România și Regatul Spaniei, își propune să ofere vizitatorului nefamiliarizat cu istoria României o călătorie în timp, în spațiu, în universul unei lumi comune, pe un traseu temporal care durează de la sfârșitul primei epoci a fierului până la zorii civilizației europene.
Prima prezență de acest tip în spațiul cultural al Regatului Spaniei, demersul expozițional este structurat cronologic în șase teme generice, acoperind fenomenele de civilizație specifice începând cu finalului primei epoci a fierului și conexiunile cu lumea scitică, trecând apoi prin civilizația La Tene pe teritoriul României, prin istoria provinciilor romane Dacia și Moesia Inferior și a spațiului ce nu a fost înglobat în Imperiul Roman, pentru a conduce apoi vizitatorul în perioada secolelor IV - VII A.D., esențială pentru transformarea continentului european, conform Agerpres.
Dintre piesele de valoare excepțională ce vor fi expuse, un loc important îl ocupă descoperirile getice timpurii și din perioada clasică a civilizației dacice, începând cu coiful de aur de la Coțofenești, căruia i se vor adăuga tezaurele getice de la Stâncești, Agighiol, Peretu, Bunești, tezaurele dacice de brățări de la Sarmizegetusa Regia, tezaurele de argint de la Sâncrăieni, București-Herăstrău, Coada Malului, Lupu, dar și unele tezaure de podoabe de argint recuperate de statul român în ultimii ani.
Între descoperirile de epocă romană se numără tablele cu legile municipale de la Troesmis, tăblițele de lemn cerate descoperite în minele de aur de la Alburnus Maior, monede emise de împăratul Traian cu reprezentarea podului de la Drobeta, a Columnei de la Roma, a victoriei asupra Daciei cu legenda Dacia capta, echipament dacic și roman din timpul războaielor (săbii dacice, gladius, pumnale, primul coif de tip Weisenau, umbo de scut, piese de harnașament etc.).
Un loc special îl va ocupa capodopera sculpturii antice universale, Șarpele Glykon, din patrimoniul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, precum și o excepțională sculptură în chihlimbar din patrimoniul MNIR, cu reprezentarea lui Eros, descoperită la Alburnus Maior, ambele prezentate pentru prima oară în străinătate.
Antichitatea târzie a secolelor IV-VI d. C., ca și epoca marilor migrații sunt ilustrate de tezaurele de la Pietroasele, Apahida, Florești-Polus, Turda, Izvoarele, Histria, Coșovenii de Jos și Priseaca.