„În termeni umani și materiali, forțele armate ruse vor fi probabil în măsură să desfășoare un atac împotriva NATO de la finalul acestui deceniu”, a estimat Bruno Kahl, șeful serviciilor germane de spionaj și contraspionaj (BND), în timpul unei audieri publice în Bundestag (parlamentul federal german), transmite HotNews. 

Potrivit lui, „un conflict militar direct cu NATO devine o opțiune pentru Rusia”.

În același timp, toate cele trei servicii de informații germane – audiate luni în parlament – au avertizat cu privire la pericolul tot mai mare reprezentat, în opinia lor, de activitățile desfășurate de serviciile secrete rusești în țară.

Șefa serviciului de contraspionaj militar, Martina Rosenberg, a raportat o „creștere semnificativă a actelor de spionaj și sabotaj” care vizează armata germană.

„Spionajul și sabotajul rusesc sunt în creștere în Germania, atât cantitativ, cât și calitativ”, a fost la rândul său de acord șeful serviciilor de informații interne, Thomas Haldenwang.

„Amenințarea rusă a devenit un adevărat uragan care se deplasează de la est la vest”

Haldenwang a acuzat Moscova că se află în spatele cazului unui colet care a luat foc la un centru al transportatorului DHL din Leipzig (estul țării) în luna iulie.

Dacă acel colet „ar fi explodat la bord în timpul zborului, ar fi avut loc o catastrofă aviatică”, a spus el, menționând de asemenea campaniile de dezinformare ale Rusiei și cazurile de utilizare a dronelor spion.

Dintr-o „furtună”, amenințarea rusă „a devenit un adevărat uragan” care se deplasează „de la est la vest”, a adăugat el într-o metaforă și cu referire la statele baltice și Polonia, unde acțiunile rusești „sunt mult mai brutale decât sunt la acest moment aici”.

Potrivit șefului BND, Bruno Kahl, „Moscova se pregătește de o nouă escaladare în materie de acțiuni hibride și secrete”.

Prin acte de ingerință care au atins un „nivel fără precedent”, Kremlinul vrea să „testeze liniile roșii ale Occidentului”, a explicat directorul serviciilor secrete germane.

Miercurea trecută, guvernul de la Berlin anunțase măsuri vizând consolidarea controalelor de securitate, în special pe rețelele de socializare, în fața riscurilor crescute de spionaj contra ministerelor germane și de sabotare a infrastructurilor critice.