„Suntem mult mai puțin preocupați de securitatea aprovizionării decât suntem de prețurile ridicate la energie”, le-a spus jurnaliștilor Anna-Kaisa Itkonen, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, transmite digi24.ro.

Oficialul a adăugat că statele membre UE dețin stocuri de petrol sau echivalenți care să acopere 90 de zile de consum și nu există semne ale unei situații de urgență.

Itkonen a confirmat că la reuniunea de luni a Grupului statelor puternic industrializate (G7) se discută scoaterea de petrol din rezervele de urgență. Trei țări din G7, inclusiv SUA, și-au exprimat până acum sprijinul pentru această idee, scrie FT citând surse, și adaugă că miniștrii și directorul executiv al AIE, Fatih Birol, vor organiza o conferință telefonică pentru a discuta despre impactul războiului din Iran.

În Ungaria vânzarea de combustibil a fost deja limitată la 30 de litri per cumpărător. Guvernul Serbiei, în schimb, a interzis exportul de petrol și produse derivate până pe 19 martie, când va reevalua situația.  Directorul general al FMI leagă direct escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu de creșterea prețului pentru carburanți.

„O creștere de 10% a prețului petrolului ar duce la o majorare de 40 de puncte de bază a inflației globale”, a spus Kristalina Georgieva. Directoarea FMI a avut un mesaj și pentru liderii internaționali- să anticipeze scenarii extreme și să fie pregătiți înainte ca acestea să devină realitate. Un analist intervievat de Reuters este și mai pesimist. „Se conturează un șoc energetic global, similar celui din anii 1970”, spune acesta.

Prețul petrolului ar putea ajunge chiar până la 150 de dolari pe Baril, se teme un CEO Australian. Cotația barilului de petrol Brent din Marea Nordului a urcat luni dimineață la peste 119 dolari, cel mai ridicat nivel din iulie 2022, pe fondul temerilor investitorilor că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea perturba sever piețele energetice și afecta creșterea economiei mondiale.