Acest lucru se poate întâmpla prin implementarea de către autorități a unor politici de relaționare, cum ar fi crearea unor platforme și comunități online de comunicare între cetățenii moldoveni stabiliți în diferite colțuri ale lumii. Este concluzia la care au ajuns autorii unei publicații științifice, lansate, vineri, 7 februarie, de Academia de Științe a Moldovei în cooperare cu Institutul Federal de Tehnologii din Lausanne, Elvetia. 

Republica Moldova trebuie să învețe să obțină beneficii de pe urma migrației forței de muncă calificate, chiar dacă aceasta nu se va mai reîntoarce în țară, a declarat în discursul său cercetătoarea Gabriela Tejada de la Institutul Federal de Tehnologii din Lausanne, Elveția, co-autoarea studiului.

”Oamenii de știință moldoveni care au părăsit Republica Moldova și s-au stabilit în Germania, Statele Unite, Elveția, pot să găsească o modalitatea de a colabora între ei cu oamenii de știință din țară. Aceasta ar fi o modalitate. Crearea unei platforme de colaborare” a declarat Gabriela Tejada.

Platformele noi create de autorități ar permite cooperarea între muncitorii din țară cu cei de peste hotare. Totodată, activitatea asociativă a moldovenilor de peste hotare, trebuie încurajată prin implementarea unor mecanisme instituționale. Asta pentru că moldovenii obișnuiesc să munceasă într-un mod sporadic, de sinestătător susține doctoral în politologie, Vitalie Varzari.

Printre alte recomandări ale cercetătorilor se numără valorificarea de către autorități a inițiativelor venite din partea diasporei științifice moldovenești și asigurarea că resursele venite de peste hotare sunt absorbite de comunitățile locale în schimbul unor beneficii sociale.

Datele oficiale aratau la începutul anului trecut, că populația stabilă a Republicii Moldova era de 3 milioane și 500 de mii de persoane, dintre care peste 2 milioane și jumătate persoane apte de muncă.