Organizația semnalează numeroase cazuri de dezertare, dar și de deces din motive necunoscute în armata regiunii separatiste și se arată îngrijorată de faptul că autoritățile naționale și cele internaționale ar avea o atitudine pasivă față de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană. 

Alexandru Rjavitin este unul dintre tinerii care a fost înrolat forțat în așa numita armată transnistreană acum doi ani și care, la trei luni după asta a fugit de acolo. Tânărul spune că era bătut foarte tare și îi erau estorcați banii, de aceea nu a mai rezistat și a fugit. Acum se află în Chișinău și riscă de la 10 la 20 de ani de închisoare pentru ”dezertare”, dacă se întoarce în regiunea transnistreană.

„Eu știam ce se întâmplă în ”armata transnistreană”, pentru că fratele meu a făcut acolo serviciul militar și mai mulți băieți din satul meu. Mulți își făceau documente ucrainene sau moldovenești, ca să nu fie înrolați. Până la urmă, m-au impus să mă înrolez și eu, după ce am primit o amendă de aproape 1000 de ruble, pentru că m-am eschivat timp de un an să îmi fac serviciul militar în ”armata transnistreană””, a declarat Alexandru Rjavitin.

Alexandru povestește că nu există alternative pentru tinerii care nu doresc să fie înrolați în armata din stânga Nistrului și că sunt luați chiar și cei cu probleme de sănătate. După ce a ajuns la Chișinău, el s-a adresat la procuratură, dar deocamdată nu cunoaște dacă a fost inițiat vreun dosar în baza plângerii sale.

Potrivit datelor Promo-LEX, în peste 25 de ani de independența a Republicii Moldova, nu există nicio sentință de condamnare pentru înrolarea forțată în regiunea transnistreană. Totodată, sunt reclamate numeroase abuzuri, care s-au soldat și cu decesul recruților, susține directorul executiv al organizației, Ion Manole.

„Chiar în 2016, potrivit surselor din această regiune, ombudsmanul local, trei persoane au decedat. Dar aceste cifre nu pot fi verificate. Intuim că numărul persoanelor decedate ar putea fi mult mai mare, în condițiile în care numărul celor care s-au plâns este foarte mare, pentru un număr atât de mic de persoane din regiunea transnistreană care sunt forțate să activeze în aceste structuri para-militare” a declarat Ion Manole.

Directorul executiv al Promo-LEX a remarcat și faptul că acest subiect, fiind unul sensibil la nivel politic, nu este discutat în cadrul negocierilor.

„Întotdeauna acest subiect a fost ignorat, nu s-a pus pe agenda discuțiilor în formatul ”5 plus 2”. N-am auzit despre discuții pe acest subiect, chiar și atunci când mor oameni în aceste structuri”, a spus Ion Manole.

Mai multe cazuri au fost relatate de organizație, în care recruții au decedat în condiții suspecte sau tentativele de dezertare s-au încheiat cu moartea acestora. Un dosar a fost expediat la CEDO și a fost comunicat între timp  Guvernelor pârâte, al Republicii Moldova și  al Federației Ruse.