Nazeli Bagdasarian a spus că 100.514 refugiați (dintr-un total de 120.000 de locuitori ai Karabahului -n.a.), nevoiți să-și părăsească casele din Nagorno-Karabah, au sosit în Armenia. Ea a adăugat că numeroși refugiați suferă de probleme respiratorii sau sunt imobilizați la pat.

Președintele azer Ilham Aliev este văzut ca un lider autoritar, iar libertatea presei este limitată în Azerbaidjan, țară criticată pentru cazurile de încălcare a drepturilor omului.

Vorbind luni la Baku, Aliev a accentuat că Azerbaidjanul este caracterizat de coexistența mai multor etnicii și religii. ''Trăim ca o familie. A sosit timpul să creăm libertate în Caucaz'', a afirmat el.

Anterior, el anunțase că zeci de mii de azeri se vor muta în Nagorno-Karabah. Armenia a acuzat Azerbaidjanul de epurare etnică, acuzație respinsă de Baku, care insistă că armenii sunt bineveniți să rămână în Nagorno-Karabah. Azerbaidjanul a insistat că nu are nicio intenție de a ataca Armenia.

Luna trecută, Azerbaidjanul a lansat o ofensivă militară în regiunea contestată, forțând capitularea autoproclamatei 'Republici Arțah', care nu este recunoscută pe plan internațional. Liderii armeni ai acesteia au anunțat că ea va fi dizolvată de la începutul anului viitor.

Acordul de pace încheiat în 2020 de Armenia și Azerbaidjan prevede desfășurarea unei forțe ruse de menținere a păcii în regiune. În virtutea acordului, Azerbaidjanul a promis să ''garanteze securitatea persoanelor, vehiculelor și transporturilor de-a lungul coridorului Lacin în ambele direcții''.

Regiunea Nagorno-Karabah este recunoscută internațional ca parte a Azerbaidjanului, dar era populată majoritar de etnici armeni. În 2020, Azerbaidjanul a obținut câștiguri teritoriale semnificative în timpul unui război care a durat șase săptămâni și s-a soldat cu mii de morți de ambele părți.