Igloolik este un mic sat canadian situat pe o insulă din centrul Arcticii. Cei 1.500 de locuitori ai săi, inuiți, trăiau liniștiți pe acest tărâm al ghețurilor, la fel ca strămoșii lor, în urmă cu 4.000 de ani. Dar totul s-a schimbat începând din 2016, când în regiune a început să se audă un zgomot ciudat. Părea să vină direct dinspre fundul oceanului. Cei care l-au auzit, de obicei vânători și pescari locali, l-au descris ca un fel de țiuit, de zbârnâit care a persistat tot timpul cât s-au aflat în ambarcațiune.

S-au emis tot felul de ipoteze, dar niciuna n-a fost confirmată oficial.

Unii au spus că ar proveni de la o companie minieră locală, Baffinland Iron Mines Corporation, care ar face explorări ale fundului marin cu ajutorul unui sonar, însă firma a negat. Alții au spus că ar fi opera Greenpeace, care s-ar folosi de sonare pentru a îndepărta mamiferele vulnerabile, în special foci și balene, pentru a le feri de vânătorii inuiți. Însă și ONG-ul de mediu a negat. 

În aceste condiții, Ministerul Apărării din Canada a început o anchetă. Forțele speciale au fost trimise la fața locului, pentru a elucida misterul, dar n-au ajuns la nicio concluzie. 

Un cântec straniu printre ghețurile Antarcticii

O altă descoperire neașteptată a fost făcută de seismologii americani în octombrie 2018, la celălalt pol, în imensitatea albă și înghețată a Antarcticii.

Studiind datele adunate de o rețea de 34 de seismometre, ei au putut auzi cum banchiza... „cântă”. Aceste sonorități stranii, pe care urechea umană nu le percepe în mod obișnuit, au fost înregistrate în timpul unei misiuni științifice în zona barierei Ross, în Oceanul Antarctic. Oamenii de știință au amplasat aici, în 2014, niște monitoare seismice, la doi metri adâncime sub banchiză, pentru a studia impactul aerului cald și al apei oceanului asupra topirii gheții. Ele au înregistrat vibrațiile, produse cel mai probabil de vântul ce mătura zăpada. Oamenii de știință spun că zgomotele seamănă cu sunetul unui flaut.

Unii cred, pe de altă parte, că acest „cântec” al ghețurilor ar fi semnul evident al încălzirii climatice. 

Dunele de nisip care cântă 

Ați auzit deja, probabil, despre dunele care „cântă” în plin  deșert. Ar fi vreo 50 de dune în întreaga lume care au această particularitate, în 35 de deșerturi, din California în Africa, trecând prin China și Qatar.

Cântecul dunelor, grav și armonios, seamănă cu cel al unui didgeridoo (un instrument de suflat specific aborigenilor) sau cu zgomotul unui avion de mici dimenisiuni. Marco Polo compara aceste sunete cu zgomotul unor tamburine de război. Cântecul nu se aude însă oricând. Trebuie să fie o atmosferă extrem de aridă. 

Au fost emise diverse ipoteze, dar cel mai greu oamenilor de știință le-a fost să explice de ce unele dune „cântă”, pe când altele nu. A fost dată o explicație care face legătura cu mărimea granulelor de nisip, dar studiile continuă.

Un murmur iritant pentru unii

A fost denumit „hum”. Este un zgomot iritant, de joasă frecvență, pe care doar o persoană din 20 îl poate percepe. Enervant pentru locuitorii din diverse zone ale lumii - SUA, Marea Britanie, Europa de Nord - e descris ca un fel de zumzăit. Oamenii de știință au atribuit de multe ori acest fenomen unor acufene (țiuit în urechi) sau zgomotului industrial.

L-au studiat organisme guvernamentale din lumea întreagă, fără a ajunge la rezultate concludente. 

FRB sau „emisiile radio rapide”

În 2017, cercetătorii au observat pentru prima dată un puternic semnal radio venit din spațiu.

De atunci, mai multe alte semnale asemănătoare au fost înregistrate în Australia, conform unui studiu publicat la 17 decembrie 2019 în revista The Astrophysical Journal Letters. Oamenii de știință au denumit feniomenul „emisii radio rapide” (Fast Radio Bursts, FRB).

Repetiția lor este cea care i-a intrigat mai ales pe cercetătorii rețelei de radiotelescoape Australian Square Kilometer Array Pathfinder (ASKAP).  Prima emisie repetată a fost observată la 20 iulie 2018, iar a doua la 9 iunie 2019.

În octombrie 2018, 19 noi semnale provenind din spațiu au fost depistate de cercetătorii de la Swinburne University of Technology din Australia grație unei rețele de 36 de antene. Aceste emisii radio rapide sunt cele mai derutante fenomene din spațiul îndepărtat. Enorme acumulări de energie electromagnetică, la fel de puternice ca sute de milioane de sori, ele apar în datele radio sub forma unei emisii de numai câteva milisecunde.

Deocamdaă, nu se știe încă ce provoacă aceste semnale radio și nici de unde vin. Dintre cele peste 150 de emisii radio depistate până în prezent, numai câteva au putut fi urmărite până în galaxiile lor de origine. Iar în ianuarie anul acesta, un misterios semnal radio a fost depistat într-o galaxie vecină și la fel, nu a putut fi explicat. 

Sunetul din adâncimile profunde ale Pacificului

Timp de mai multe luni, cercetătorii americani de la centrul Hatfield pentru științe marine din Oregon au înregistrat niște sunete metalice ciudate care veneau din Groapa Marianelor. Zona este cunoscută ca fiind cel mai adânc punct de pe suprafața Pământului și este situată între Japonia și Australia. Oamenii de știință au plasat un hidrofon, un microfon destinat utilizării sub apă, la peste 11.000 de metri adâncime. Iată ce au auzit de mai multe ori, un sunet pe care l-au numit  „Western Pacific Biotwang”:

Sunetele durează între 2,5 și 3,5 secunde. Pot fi depistate cinci faze, pornind de la frecvențe joase și terminând cu o variație metalică. Această caracteristică a inspirat denumirea provizorie  de„Western Pacific Biotwang” („zbârnâitul biologic din Pacificul de Vest”).  Este foarte probabil ca sunetul să fie produs de o balenă din subordinul Mysticeti. Până acum însă, nu s-a reușit identificarea speciei căreia îi aparține „cântecul”.

Un urlet înfricoșător în padurea canadiană

Un semnal ciudat captat în mare îngrijorează India

Radioamatorii au captat un semnal misterios, submarin, venind din Marea Omanului. Autoritățile indiene au intrat în alertă. Sunetul nu era emis pe frecvențele tradiționale de securitate pentru a permite identificarea lui, iar în 2016 a stârnit o adevărată isterie. 

Astronautul care a auzit un zgomot foarte bizar în timp ce zbura

Yang Liwei, primul astronaut chinez care a ajuns în spațiu, a dat un interviu prin care a uimit o lume întreagă. El a declarat că a auzit zgomote stranii când se afla în naveta sa spațială, în 2003. „Acest zgomot nu venea nici din exteriorul, nici din interiorul navetei spațiale. Semăna cu zgomotul pe care l-ar face un ciocan de lemn care ar bate într-o găleată de metal”, a declarat astronautul. Pur și simplu i se părea că cineva bate în corpul navetei spațiale. A spus că suntele ciudate l-au făcut să se simtă foarte nervos. S-a uitat la ceea ce era în jurul navetei spațiale, dar nu a putut vedea nimic. Experiența povestită de astronaut a dat naștere imediat la tot felul teorii, inclusiv despre existența unor extratereștri, cu atât mai mult cu cât Yang Liwei a explicat că după ce s-a întors pe Pământ, niciodată nu a mai auzit sunetele respective. Numai că în 2016 pare să se fi găsit o explicație, fără a fi totuși una categorică:  zgomotele stranii percepute de astronaut ar fi provenit de la deformări minuscule apărute în materialul capsulei spațiale în timpul zborului.