Rezistența Ucrainei în fața Kremlinului demonstrează faptul că orice încercare de a revitaliza fostul imperiu rus, de a-l reface, se va ciocni de o rezistență a popoarelor pe care încearcă iarăși să le subjuge, să le facă ostaticii săi, consideră Anatol Țăranu. Totodată, el atenționează că pericolul rus pentru Republica Moldova nu a dispărut. 

„Republica Moldova este un stat care se găsește pe lista de așteptare a unui război de subjugare, de reîntoarcere în spațiul a ceea ce se numește lumea rusă. Noi astăzi ne bucurăm de acest scut natural pe care l-a creat Ucraina, fiindcă ne desparte de Rusia și nu permite ca armata rusă să invadeze nemijlocit și Republica Moldova. Dar asta nu înseamnă că pericolul a dispărut. După 32 de ani de independență ne găsim în fața unei probleme existențiale – vom putea să supraviețuim acestui atac din partea imperialismului rus care este în plină desfășurare?”. 

„În 32 de ani, Republica Moldova a continuat să fie un stat vulnerabil, un stat cu integritatea teritorială neîmplinită. Niciodată pe parcursul acestor 32 de ani nu am fost un stat integru teritorial, adică am fost dezintegrați teritorial prin conflictul din 1992 de raioanele din stânga Nistrului. Iar pericolul care vine din partea Federației Ruse de a ne incorpora iar în spațiul ei imperial este unul absolut evident și tot ce facem pe viitor trebuie să reiasă din existența acestui pericol și să găsim formula care ne-ar proteja ce ceea ce se numește aspirațiile imperialiste ale Moscovei de azi”. 

Anatol Țăranu constată că Republica Moldova a rămas un stat subdezvoltat din punct de vedere economic. Totodată, din punct de vedere al apărării, avem carențe foarte serioase, în special din cauza statutului de neutralitate, care a blocat posibilitatea noastră de a ne asigura securitate printr-o alianță politico-militară, atenționează analistul:  

„Desigur, din punct de vedere politic s-au întreprins mai multe măsuri pentru a consolida ceea ce se numește independența statală a Republicii Moldova, dar în ultima instanță trebuie să recunoaștem că aceste eforturi nu au dus la un grad foarte înalt de reziliență pentru Republica Moldova. Din punct de vedere economic, suntem un stat subdezvoltat și nu este clar cum se va dezvolta economia noastră mai departe. Pe de altă parte, din punct de vedere al apărării militare, trebuie să recunoaștem că și la acest capitol avem carențe foarte serioase. E greu de presupus că armata Republicii Moldova ar putea să reziste unui atac concertat, cu atât mai mult din partea  unei armate cum este cea a Federației Ruse. Acest lucru este cauzat nu doar de faptul că suntem un stat mic și potența noastră militară prin definiție nu poate să fie una foarte mare, dar pe parcursul acestor ani, în deosebi începând cu 1994 când am adoptat Constituția R. Moldova, am stipulat în aceasta statutul de neutralitate sperând că el ne va garanta securitatea, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Mai degrabă, statutul de neutralitate este un fals care ascunde incapacitatea noastră de a garanta o apărare insuficientă pentru R. Moldova. Statutul de neutralitate a blocat posibilitatea atragerii R. Moldova în alianțe politico-militare care ar putea cu adevărat să ne garanteze securitatea noastră. La hotar cu R. Moldova sunt state NATO, care este cel mai perfect și cel mai eficient mecanism de apărare împotriva oricăror agresiuni militare din lume. Statutul nostru de neutralitate nu ne permite să folosim capacitățile NATO pentru a ne garanta securitatea noastră. Asta încă o dată ne vorbește de faptul că neutralitatea noastră este un fals care ne îngreunează capacitatea de apărare”, spune istoricul.   

Cel mai mare risc, însă, în opinia lui Anatol Țăranu, rămâne problema identitară a populației din Republica Moldova, atenționând că numărul celor care încă susțin direcția estică este încă foarte mare, iar calea europeană încă nu este ireversibilă.

„Denumirea limbii, care abia acum se încetățenește inclusiv la nivel legislativ, limba română, și limba ca atare este unul din criteriile de bază ale identității naționale. Faptul că pe parcursul a 32 de ani am ignorat inclusiv problema limbii din punct de vedere identitar, ne-a jucat festa și a contribuit într-un mod hotărâtor la degradarea Republica Moldova. Dacă nu există identitate națională, nu există un cheag pe interior al acelor oameni care constituie națiunea, iar ei nu pot să se unească pentru a atinge un scop mare… 

Atât timp cât în societate nu se va produce o clarificare categorică la nivelul identității naționale, nu vom avea șanse de izbândă. Identitatea națională este un fenomen asupra căruia trebuie să se aplece toți în societate. Cel mai eficient model de formare, de afirmare a identității naționale îl reprezintă politicile de stat. Statul are cea mai mare capacitate de a influența și modela identitatea națională. Desigur că și intelectualitatea, și societatea civilă au un rol foarte important de spus pe această dimensiune. Dar dacă statul se eschivează de a promova politici identitare bine puse la punct, este puțin probabil că lucrurile se vor dezvolta foarte repede… Dacă la guvernare ar veni niște forțe pro-românești care ar pune pe roate politica statului în ceea ce privește afirmarea identității noastre adevărate, românești, a societății, după aprecierile mele, am avea nevoie de cel mult două cicluri electorale pentru ca la acest capitol să ieșim absolut categoric la o majoritate covârșitoare care nu ar permite ca Republica Moldova să devieze de la vectorul european”, a mai declarat fostul deputat.