Potrivit autorităților, pentru capitolul 23 „Sistem judiciar și drepturi fundamentale” sunt planificate 27 de proiecte de lege. Dintre acestea: 8 au fost deja realizate, 20 de proiecte sunt deja inițiate, 6 se află la etapa avansată, iar 5 sunt considerate cu risc de întârziere. 

Secretarul de stat al Ministerului Justiției, Lilian Apostol, a precizat că reformele din clusterul „Valori Fundamentale” vizează justiția, combaterea corupției și protecția drepturilor fundamentale.

„Sunt o serie de proiecte extrem de complicate din punct de vedere conceptual, necesită consultări multiple cu diferite autorități, cu alți actori implicați, respectiv conceptualizarea unor acte necesită nu doar simpla apropiere față de legislația Uniunii Europene, dar și o anumită coordonare între anumite autorități”, a declarat Lilian Apostol. 

Președintele comisiei parlamentare de resort Marcel Spătari a precizat că noțiunea de „risc de întârziere” a unor proiecte de lege este raportată la termenele stabilite în Programul Național de Aderare a Republicii Moldova la UE. Potrivit lui, acest lucru înseamnă că unele proiecte ar putea fi realizate puțin mai târziu decât termenul prevăzut, subliniind totodată că autoritățile sunt realiste și înțeleg că volumul de muncă și efortul necesar sunt foarte mari în actualul context.

„Suntem realiști, înțelegem că volum este extraordinar de mare, pentru că efortul este extraordinar de mare și contextul, perioada. Este un plan foarte ambițios”, a afirmat Marcel Spătari. 

În cadrul audierilor a fost prezentat și progresul pentru capitolul 24, care include domenii precum combaterea criminalității organizate, migrația, azilul, cooperarea juridică și securitatea. Discuțiile au vizat politicile de management integrat al frontierei de stat, regimul străinilor, precum și strategiile de combatere a criminalității organizate, a traficului de droguri și de ființe umane. Reprezentanții instituțiilor implicate au punctat necesitatea digitalizării procedurilor, precum eliberarea actelor de identitate și a permiselor de ședere pentru lucrătorii străini, pentru a facilita integrarea acestora și a reduce birocrația.

„Efortul nostru comun este îndreptat spre securizarea frontierelor și alinierea la cele mai înalte standarde europene de siguranță publică, cu respectarea strictă a drepturilor omului”, a precizat secretarul general adjunct al Ministerului de Interne, Andrei Cecoltam. 

În timpul discuțiilor, raportorii au subliniat că unele întârzieri pot fi explicate și prin capacitatea limitată a instituțiilor. Aceleași echipe de experți lucrează simultan la mai multe proiecte, ceea ce îngreunează procesul. Chiar dacă unele inițiative nu sunt foarte complexe, elaborarea lor este afectată de resursele umane reduse și de numărul mare de reforme derulate în paralel.

Deputații au sugerat că, în anumite domenii tehnice, autoritățile ar putea solicita sprijinul experților din statele membre ale Uniunii Europene, inclusiv din România, pentru a accelera procesul de implementare a standardelor europene.