Potrivit informațiilor prezentate de instituțiile abilitate, în primele cinci luni ale anului 2026 numărul sesizărilor privind astfel de infracțiuni a crescut cu aproximativ 19% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai răspândite scheme de fraudă în perioada ianuarie–mai 2026 au fost cele care invocă probleme de securitate bancară, cu 515 cazuri raportate, urmate de investițiile fictive, cu 310 cazuri, și actualizările false ale contractelor sau serviciilor de telecomunicații, cu 230 de cazuri.

Datele prezentate în cadrul audierilor arată că peste jumătate dintre fraudele raportate sunt înregistrate în municipiul Chișinău. În același timp, cele mai vulnerabile categorii de victime sunt persoanele cu vârsta de peste 66 de ani, afectate în special de fraudele bancare, și cele cu vârste cuprinse între 56 și 65 de ani, vizate de scheme investiționale frauduloase.

Participanții la audieri au menționat că fenomenul a evoluat de la escrocherii izolate la rețele organizate, inclusiv transnaționale, care folosesc call-centere și platforme fictive pentru a induce în eroare victimele. În unele cauze investigate recent, prejudiciile cauzate au ajuns la milioane de lei.

Potrivit autorităților, cooperarea dintre instituțiile responsabile a fost intensificată, iar peste 80% dintre tentativele de fraudă raportate la Serviciul 112 au fost dejucate. Totodată, participanții au subliniat necesitatea modificării cadrului legislativ pentru a permite blocarea mai rapidă a fondurilor suspecte și combaterea mai eficientă a apelurilor și mesajelor frauduloase.

Participanții au subliniat necesitatea actualizării cadrului normativ, inclusiv prin introducerea unor proceduri mai rapide de blocare a fondurilor suspecte, consolidarea mecanismelor de raportare și aplicarea unor măsuri suplimentare împotriva apelurilor frauduloase.

După audieri, Comisia de anchetă pentru examinarea fenomenului escrocheriilor telefonice, financiare și digitale și evaluarea eficienței măsurilor de prevenire și combatere a acestora a desfășurat o ședință în cadrul căreia au fost sintetizate informațiile prezentate. În baza concluziilor formulate, comisia va elabora un set de recomandări și soluții menite să consolideze protecția cetățenilor împotriva acestor infracțiuni.

La audieri au participat secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Interne, Alexandru Bejan, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, șeful Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice, Iurie Roșca, directorul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, Andrian Munteanu, precum și reprezentanți ai autorităților cu atribuții în domeniul securității cibernetice, ai sectorului bancar, operatorilor de telecomunicații și organizațiilor de profil.

Comisia de anchetă a fost constituită de Parlament la ședința plenară din 4 iunie. Aceasta este formată din 11 deputați, reprezentanți ai tuturor fracțiunilor parlamentare, și este condusă de deputatul Lilian Carp, președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică.