Valentina Onofreescu, șefa secției expoziții și proiecte culturale de la MNEIN, a spus pentru IPN că la master-class sunt așteptați în special copii, dar și părinții și bunicii lor, dornici de a însuși o nouă meserie. Pe lângă meșterii populari Eugenia Moldovanu, de la Bălți, și Natalia Cangea, care vine de la Criuleni, la atelier vor participa și elevi ai Liceului Teoretic din satul Săseni, raionul Călărași, împreună cu profesorul lor de educație tehnologică, Larisa Cojocaru.

„Sărbătorile de iarnă, cum ar fi Sfântul Nicolae, Ajunul Crăciunului și Nașterea Domnului Iisus Hristos, Anul Nou sau Sfântul Vasile, sunt sărbători pline de lumină, de bucurie, de împodobire a casei și a Pomului de Crăciun, de preparare a bucatelor și copturilor tradiționale, de întâlnire cu rudele și prietenii, de schimb de binecuvântări prin colinde, urături și sorcove. Deseori în casele sătenilor lipseau podoabele, globurile și betelile, iar unicele bucurii pentru copii erau gutuile, merele și nucile. Totuși, o mare așteptare pentru cei mici mereu au fost jucăriile. Confecționate din materialele ce se aflau în gospodărie - fibre vegetale, lut, metal, lână, hârtie și lemn - acestea erau materia primă pentru păpuși, îngerași, steluțe, clopoței, căsuțe și globuri pictate”, a spus Valentina Onofreescu.

Piese similare vor putea fi admirate la muzeu, în cadrul expoziției cu vânzare Jucăria de Crăciun, care va avea loc după master-class. Protagoniștii expoziției sunt meșterii populari Eugenia Moldovanu și Natalia Cangea, care au adus jucării confecționate din fibre vegetale. Andrei Sclifos, Ruslan și Lilian Scutelnic expun jucării din ceramică, iar Ion Aștefănoaie a adus o colecție de brazi și jucării, confecționate din metal.

Potrivit Valentinei Onofreescu, obiceiul împodobirii Pomului de Crăciun datează din secolul al XVI-lea de la popoarele germanice, care decorau pinii și brazii cu fructe, biscuiți, lumânări și hârtie colorată. „Cu timpul, acest obicei a intrat și în tradiția creștin ortodoxă. În România bradul de Crăciun a fost împodobit pentru prima dată în Palatul regelui Carol I de Hohenzollern, în anul 1866. Mai târziu, Pomul de Crăciun se împodobea cu globulețe de sticlă, beteală, bomboane de ciocolată și instalații luminoase”, a detaliat responsabila de la MNEIN.

Tradiția spune că bradul împodobit se asociază cu  tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte. „Obiceiul de a folosi ca Pom de Crăciun un copac peren simbolizează dragostea eternă a lui Dumnezeu. Se crede despre brad că este un pom al vieții, datorită faptului că el rămâne verde tot timpul, simbolizându-l, astfel, pe Hristos veșnic viu. Verdele este culoarea tinereții, a speranței, culoarea naturii, promițătoare de belșug. Luminițele pomului reprezintă stelele care sclipesc pe cer și dau speranța salvării sufletelor noastre, a vieții și luminii infinite. Acele bradului arată spre cer, simbolizând gândurile omului care se îndreaptă mereu spre Dumnezeu. Prin forma sa triunghiulară, bradul simbolizează Sfânta Treime, iar podoabele cu care acesta este împodobit, reprezintă belșugul și bucuria”, a adăugat Valentina Onofreescu.

Expoziția Jucăria de Crăciun va fi deschisă publicului la Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală până la 31 ianuarie 2022.