Trupele sovietice au ocupat de asemenea Țările Baltice și aproximativ jumătate din Polonia.

Marcată pentru prima dată, la 70 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, la 23 august, a fost desemnată de Parlamentul European (PE) în 2008/2009 drept "Ziua comemorării la nivel european a victimele tuturor regimurilor totalitare și autoritare, pentru a fi celebrată cu demnitate și imparțialitate" de către organismele Uniunii Europene începând din 2009.

Data marcării Zilei europene a comemorării victimelor stalinismului și nazismului a fost stabilită prin Rezoluția Parlamentului European din 2 aprilie 2009, aleasă ca reper, având în vedere data semnării la Moscova, în 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov, între URSS și Germania nazistă. Înțelegerea conținea un protocol care includea România, Polonia, Lituania, Letonia, Estonia și Finlanda în sferele de influență ale celor două state semnatare. Cunoscut și ca Pactul Stalin-Hitler, documentul a avut și un protocolul adițional secret (nepublicat).

În România, ziua de 23 august a fost declarată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului prin Legea nr. 198/2011. Prin aceeași lege, ziua de 21 decembrie a fost declarată Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România.

Pentru România, semnarea la 23 august 1939 a Pactului Ribbentrop-Molotov a reprezentat "sfărâmarea" teritorială din 1940 și începutul unor lungi perioade de prigoniri, deportări, torturi, foamete și crime care aveau să continue multe decenii la rând în numele unor ideologii străine de neamul românesc, potrivit mesajului ambasadorului Românei în Republica Moldova cu prilejul Zilei Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului (2018), indică pagina oficială a Consulatului General al Românei la Bălți - balti.mae.ro.

Tratatul a fost descris de președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, în anul 2010, drept "complotul celor două cele mai grave forme de totalitarism din istoria umanității".

Păstrarea și transmiterea către generațiile viitoare a memoriei atrocităților din trecut, apărarea permanentă a principiilor, valorilor și normelor internaționale, respectarea dorinței de suveranitate a popoarelor, toleranța și respectarea drepturilor tuturor cetățenilor pot garanta că tragedii precum cele generate de Pactul Ribbentrop-Molotov nu se vor mai repeta.

În 2011, a fost adoptată Declarația de la Varșovia, prin care statele semnatare s-au angajat să amintească mereu despre consecințele devastatoare ale regimurilor totalitare, marcându-se cu acest prilej pentru prima dată Ziua europeană a comemorării victimelor stalinismului și nazismului. În 2013, Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate (REMS) s-a implicat în manifestările comemorative ale zilei și a lansat o insignă specială pentru a păstra memoria victimelor deportărilor în masă și a exterminărilor. REMS este o rețea internațională a cărei scop îl constituie cercetarea, documentarea și popularizarea cunoștințelor despre istoria Europei în secolul al XX-lea, punându-se accent pe prezentarea perioadei dictaturilor, a războaielor și a revoltelor sociale. Statele membre sunt: Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria și România. Cercetători și oameni politici din aceste țări fac parte din conducerea REMS. De asemenea, țări precum Cehia, Austria și Letonia sunt reprezentate în rețea.

Ziua de 23 August este, de asemenea, recunoscută oficial de Canada și Statele Unite, unde este cunoscută sub numele de Black Ribbon Day.