Fiind ademeniți cu promisiunea de a li se permite să treacă frontiera, în anul 1941 mai mulți români bucovineni au pornit în coloană spre România, cântând cântece patriotice și purtând icoane și steaguri bisericești. La hotar îi așteptau însă mitralierele NKVD-ului, care au început să tragă în coloana de oameni pașnici, printre care se aflau bătrâni, femei și copii. Ulterior aceștia au fost înmormântați în gropi comune iar printre cei înhumați erau și mulți oameni vii.

Potrivit istoricului Anatol Petrencu, acesta a fost un Katyn al românilor, în care au fost omorâți, răniți, iar ulterior prinși și deportați în jur de 3 mii de români

„Cei care erau în primele rânduri au fost masacrați, alții s-au împrăștiat în păduri și acolo au fost ajunși din urmă de grănicerii sovietici și iarăși împușcați. Numărul total de victime ar putea fi de circa 3 mii de oameni. A fost o mare tragedie pentru românii de acolo, pe de altă parte a fost o mare crimă a autorităților sovietice. Au vrut astfel să bage frica în ceilalți. Și a fost una din cele mai sângeroase pagini din istoria românilor”, a spus istoricul.

Despre masacrul de la Fântâna Albă s-a putut vorbi abia după anul 2000. Până atunci orice referire la acest eveniment a fost interzisă de către autorități. Istoricul Igor Cașu nu exclude că acesta nu este unicul caz de acest gen.

„O cercetătoare originară din Cernăuți a scris o teză de doctorat în Canada, acum câțiva ani. Ea citează câteva rapoarte ale NKVD-ului din Bucovina de atunci și spune că de fapt au fost mai multe încercări de acest fel de a pleca în România a locuitorilor din acea zonă și reacția sovieticilor era asemănătoare – fiind la început ademeniți cu promisiuni, apoi împușcați. Trebuie să cercetăm acest incident, masacrul de la Fântâna Albă într-un context mai larg, probabil acesta a fost un apogeu”, a menționat Igor Cașu. 

În memoria victimelor de atunci, în România 1 aprilie a fost decretată "Ziua Națională în memoria românilor, victime ale masacrelor, deportărilor, foametei și altor forme de represiune organizate de regimul sovietic în Bucovina, Ținutul Herța și Basarabia".

În pădurea de la Varnița, din regiunea Cernăuți, este ridicat un monument în memoria victimelor masacrului de la Fântâna Albă.