Descoperirile arheologice arată că în regiunea de sud-est a Europei, prima zi de primăvară se celebra încă de pe vremea tracilor, iar mai apoi a dacilor. Simbolurile primăverii reprezentau atunci fie pietricele colorate în alb și roșu înșirate pe o ață, fie o monedă sau mai multe, legate cu fire subțiri de lână albe cu roșu, purtate la încheietura mâinilor, picioarelor sau la gât.

Strămoșii noștri credeau că mărțișoarele aduceau și le purtau noroc, îi protejau de rele, și le țineau la ei până când înfloreau copacii.  Cuvântul "marțisor" are origine latină și este numele popular al lunii martie. În Dobrogea, mărțișoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.

Transilvanenii, dar și moldovenii leagă șnurul alb-roșu de ferestre, uși și coarnele animalelor pentru a alunga duhurile rele.