Duminica Mare marchează coborârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Iisus din Nazaret. Potrivit Sfintei Scripturi, în această zi Duhul Sfânt, sub chipul unor limbi de foc, i-a umplut cu darurile sale pe apostoli. Aceștia au căpătat marea putere de a vorbi limbi străine, necunoscute de ei până atunci, pentru a transmite învățătura Mântuitorului. În aceeași zi, în urma cuvântării însuflețite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creștinism aproximativ 3000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creștină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu.

Duminica Mare încununează perioada pascală și cade întotdeauna la zece zile după Înălțarea Domnului și la 50 de zile după Paști. Vecernia începe cu rugăciuni de plecare a genunchilor. De la Paști până la Duminica Mare, creștinii nu au îngenunchiat la rugăciuni. Sărbătoarea Duminica Mare sau Cincizecimea a devenit a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

Potrivit tradiției, în această zi în biserici și case sunt aduse crengi de tei și de nuc, care vor fi păstrate până la Rusalii.