Astăzi, 25 aprilie, se împlinesc 18 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană

  • 25 Aprilie 2023 10:10
Astăzi, 25 aprilie, se împlinesc 18 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană

Astăzi, 25 aprilie, se împlinesc 18 ani de când România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ceea ce i-a permis să devină oficial stat membru al UE la 1 ianuarie 2007, scrie caleaeuropeana.ro.

Cererea de aderare la Uniunea Europeană a fost depusă de către România în anul 1995. În 1999, liderii din Consiliul European, reuniți Helsinki, au aprobat deschiderea negocierilor cu o parte dintre statele membre care înaintaseră deja cererea de aderare, printre acestea aflându-se și România. Negocierile au fost deschise în anul 2000 și au durat până la finele anului 2004, când reuniunea Consiliului European a marcat finalizarea negocierilor.

Din partea României, cei care au semnat tratatul au fost președintele de la acel moment, Traian Băsescu, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu, ministrul de Externe, Mihai Răzvan Ungureanu, și negociatorul-șef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban. Ceremonia de semnare a tratatului de aderare a avut la Luxemburg, țara care asigura la acel moment președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

”Pentru noi, calitatea de membru al Uniunii Europene va reprezenta îndeplinirea unui vis mai vechi de o jumătate de secol, de a depăși toate barierele și de a deveni parte a comunității europene de valori, prosperitate și securitate. Astăzi am semnat pentru viitorul nostru într-o Uniune bazată pe performanțe economice, dezvoltare durabilă, coeziune socială și economică. O Uniune fondată pe principiile libertății, democrației și statului de drept. O Uniune devotată practicării toleranței, justiției și solidarității. O Uniune angajată în dezvoltarea respectării demnității umane, libertății și drepturilor omului”, a menționat președintele României de la acea vreme, Traian Băsescu, după semnarea tratatului.

România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană la 25 aprilie 2005, în cadrul unei ceremonii oficiale, desfășurate la Abația de Neumunster din Luxemburg.

La 18 ani de la semnarea tratatului de aderare la UE, România a depășit cel mai important test al parcursului său de integrare europeană. 

România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual, de primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

La finalul acestei președinții, liderii europeni au aprobat Agenda Strategică pentru următorii cinci ani a fost adoptată, în conținutul căreia Emmanuel Macron, Angela Merkel, Klaus Iohannis și ceilalți lideri europeni au promis ”să protejeze modul de viață european” într-o lume ”supusă schimbărilor rapide”. Anterior, la 9 mai 2019, cu ocazia primului summit din istoria UE organizat chiar de Ziua Europei, Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri europeni au dat naștere ”Spiritului de la Sibiu”.

De asemenea, până la 31 august 2022, România a beneficiat de nu mai puțin de 76 de miliarde de euro din fonduri europene.

Potrivit balanței financiare nete puse la dispoziție de Ministerul Finanțelor, evoluția fluxurilor financiare dintre România și Uniunea Europeană arată că țara noastră a primit 76,2 miliarde de euro, în timp ce a cotizat la bugetul Uniunii Europene cu 25,8 miliarde de euro.

Astfel, după 16 ani de apartenență și 18 ani de la semnarea Tratatului de aderare, România înregistrează un sold pozitiv de 50,4 de miliarde de euro, fonduri europene primite de țara noastră peste banii cu care a contribuit la bugetul UE.

În 2020, Uniunea Europeană, și implicit și România, s-au confruntat cu cea mai gravă criză de la înființarea sa, pandemia de COVID-19 și consecințele sale economice fără precedent. În lupta și eforturile comune pentru combaterea efectelor acestei crize sanitare și economică, România beneficiază deja peste 1,5 miliarde de euro bani europeni pentru salvarea IMM-urilor, pentru șomajul tehnic al lucrătorilor și pentru achiziția de echipamente medicale de protecție.

De asemenea, măsuri precum flexibilizarea utilizării fondurilor europene pentru a face față efectelor acestei pandemii, suspendarea regulilor bugetare și înlesnirea procedurilor pentru acordarea de ajutoare de stat au fost adoptate de instituțiile UE în beneficiul statelor membre, ele fiind aprobate și în baza propunerilor României.

Ca dovadă a angajamentului său european, România a fost primul stat membru care găzduiește rezerva strategică medicală a Uniunii Europene care este deja utilizată în lupta împotriva epidemiei cu noul coronavirus. Totodată, în spiritul solidarității europene, România s-a numărat printre statele membre care au trimis echipe de medici și personal medical în sprijinul Italiei, țara din UE cea mai afectată de efectele îmbolnăvirilor cu COVID-19.

În același spirit, prin intermediul României, Uniunea Europeană a fost primul actor global care a trimis peste 200.000 de vaccin anti-COVID-19 către Republica Moldova, într-o dovadă a angajamentului Bucureștiului și Bruxellesului pentru parcursul european al acestei țări. Dozele donate fac parte din cota de țară care a revenit României în baza negocierilor făcute de Comisia Europeană cu giganții farmaceutici, milioane de doze de ser anti-COVID-19 fiind deja livrate și administrate în România pentru a pune capăt pandemiei.

2021, cel de-al doilea an pandemic, a fost anul în care România a resimțit din plin sprijinul și solidaritatea din partea Uniunii Europene. Nouă state membre au oferit asistență României prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, iar alte două state non-UE au venit în sprijinul României, confruntată cu o recrudescență a cazurilor de COVID-19. Cele 11 țări sunt: Austria, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Olanda, Polonia, Slovacia, Ungaria, Serbia și Republica Moldova, iar sprijinul a constat în furnizarea de medicamente pentru tratament, concentratoare de oxigen, teste COVID-19, echipe de medici de specialitate trimise în România și preluarea de pacienți într-unele din țările menționate.

La începutul lui 2022, imediat după declanșarea de către Rusia a războiului împotriva Ucrainei, România a înființat pe teritoriul său un hub umanitar european și internațional, la Suceava, pentru preluarea și transferarea ajutorului umanitar pentru Ucraina.

În anul 2020, România a repurtat două succese diplomatice de maximă importanță la nivelul Uniunii Europene, după ce în 2019 Laura Codruța Kovesi a devenit primul procuror-șef din istoria UE. Mai întâi, în octombrie 2020, Cosmin Boiangiu, reprezentantul permanent adjunct al României pe lângă Uniunea Europeană, a fost numit director executiv al Autorității Europene a Muncii. Ulterior, în decembrie 2020, Bucureștiul a obținut găzduirea viitorului Centru european de competențe în domeniul securității cibernetice, România urmând să găzduiască în premieră, pe teritoriul său, o structură europeană, conform unei decizii luate la nivelul Consiliului Uniunii Europene. Centrul Cyber al UE urmează a fi inaugurat chiar pe 9 mai 2023, la București, cu ocazia Zilei Europei.

România la 18 ani de la semnarea Tratatului de aderare la UE: Un PIB mai mult decât dublu, plus perspectiva celor 80 de miliarde de euro

România a încheiat anul 2020 cu un record, reușind să obțină aproape 80 de miliarde de euro la negocierile referitoare la fondul de redresare Next Generation EU de 750 de miliarde de euro și privitoare la Cadrul Financiar Multianul 2021-2027, fonduri care vor putea fi utilizate pe parcursul anilor 2021-2026 în cazul NGEU și până în 2027 în privința CFM, perioadă ce se va extinde până în 2030 grație regulii de finanțare “N+3”.

România poate beneficia de aproape 80 de miliarde de euro până la finalul acestui deceniu, care sunt distribuite astfel 29,2 miliarde din Mecanismul de redresare și reziliență (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile regionale (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

România a încheiat 2021 cu un PNRR de 29,2 miliarde de euro aprobat de către Comisia Europeană și Consiliul Uniunii Europene, iar primele tranșe financiare din Planul Național de Redresare și Reziliență au fost primite la finele lui 2021 și pe parcursul anului 2022.

În ceea ce privește CFM 2021-2027, Comisia Europeană și România au lansat, la 4 aprilie 2023, politica de coeziune 2021-2027 pentru România, un “instrument definitoriu” care aduce 46 miliarde de euro pentru viitorul României (toate fondurile europene), reprezentând 2400 de euro pentru fiecare persoană.

Tot din perspectivă economică, PIB-ul României a ajuns la aproape 300 de miliarde de euro în prezent față de aproximativ 100 de miliarde de euro în anul 2005.

Cu toate acestea, decalajul de dezvoltare persistă între România și restul UE. Un raport dat publicității de către Comisia Europeană arată că trei din patru cele mai puțin competitive regiuni din UE sunt în România. Mai mult, cu excepția București-Ilfov, toate regiunile României sunt “regiuni mai puțin dezvoltate”.

2022 avea potențialul de a fi un excepțional pentru povestea de integrare europeană a României, în ciuda războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Cu eforturi politico-diplomatice intense, Bucureștiul a reușit să sprijine Republica Moldova în obținerea statutului de țară candidată la Uniunea Europeană, după ce anterior a înființat alături de Berlin și Paris o platformă de sprijin pentru R. Moldova.

După semnalul politic al Germaniei și Franței privind susținerea aderării României la spațiul Schengen, Bucureștiul a intensificat și mai mult eforturile pentru obținerea acestui deziderat asumat și prin tratatul de aderare.

Pentru a depăși obiecțiile mai multor state, între care Olanda, România a reușit să finalizeze monitorizarea instituită tot prin tratatul de aderare la UE sub numele de “Mecanismul de Cooperare și Verificare”, Comisia Europeană recomandând în noiembrie 2022 ridicarea MCV pentru România, o piatră de hotar în calea aderării la spațiul Schengen.

Cu toate acestea, anul 2022 s-a încheiat cu un gust amar pentru țara noastră. Deși România a solicitat în premieră un vot privind aderarea la zona de liberă circulație în cadrul Consiliului JAI, veto-ul Austriei a împiedicat îndeplinirea acestui obiectiv.

La nivelul percepțiilor sociale, un procent de doar 46% dintre români cred, în prezent, că apartenența României la Uniunea Europeană este un lucru bun, față de media europeană situată la 62%, care arată o prăbușire a încrederii românilor în proiectul european.

Cifrele sunt cuprinse în cea de-a noua ediție a Eurobarometrului realizat de Parlamentul European și care analizează tendințele socio-demografice în opinia publică națională în perioada 2007-2022.

Potrivit fișei naționale, procentul românilor care cred că apartenența României la Uniunea Europeană este un fapt pozitiv s-a diminuat cu aproape 10% între perioada premergătoare pandemiei de COVID-19 și momentul prezent. Altfel spus, încrederea românilor în UE s-a prăbușit în timpul pandemiei de coronavirus.

Potrivit graficului, în 2007, anul aderării la UE, procentul românilor care considerau că apartenența la proiectul european este un lucru bun se ridica la 71%. Un deceniu și jumătate mai târziu se înregistrează o scădere de 25%.

Tags

Alte Noutati

LIVE: Obiectiv, România!
Meteo Chișinău
8,24
Cer acoperit de nori
Umiditate:76 %
Vint:3,6 m/s
Fri
10
Sat
8
Sun
7
Mon
6
Tue
7
Arhivă Radio Chișinău