Astăzi, 11 ianuarie, este marcată Ziua Mondială a Rezervațiilor naturale. În R. Moldova există mai multe parcuri sau rezervații naturale protejate de stat

  • 11 Ianuarie 2023 11:12
Astăzi, 11 ianuarie, este marcată Ziua Mondială a Rezervațiilor naturale. În R. Moldova există mai multe parcuri sau rezervații naturale protejate de stat

Ziua Mondială a Rezervațiilor naturale se marchează anual la data de 11 ianuarie cu scopul de a conștientiza comunitățile și publicul larg asupra valorilor și beneficiilor ariilor protejate. Această dată a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste (printre care Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund) pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky (situată la nord-est de Lacul Baikal), înscriindu-se astfel, începând cu anul 1997, în calendarul sărbătorilor oficiale de mediu, menționează Agenția de Mediu.

În Republica Moldova există mai multe parcuri sau rezervații naturale protejate de stat, precum: Parcul Național „Orhei”, Parcul Național ”Nistrul de Jos”, Rezervațiile Naturale „Pădurea Domnească”, „Codrii”, „Iagorlîc”, „Prutul de Jos”, „Plaiul Fagului”.

Rezervațiile și Parcurile Naturale sunt ariile geografice ale căror scopuri sunt protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. Pe lângă activitățile științifice, pot fi admise activități turistice și educaționale. Managementul rezervațiilor naturale se face diferențiat, în funcție de caracteristicile acestora, prin măsuri active pentru a asigura menținerea habitatelor și/sau în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comunități biotice. În acest sens, vă prezentăm în  continuare, o mică descriere a  unor zone protejate de stat pentru ca să puteți conștientiza frumusețea peisajelor de poveste, cât și flora și fauna sălbatică din zonele respective:

- PARCUL NAȚIONAL „NISTRUL DE JOS” -  este o arie protejată de stat, de importanță internațională din Republica Moldova. Acesta a fost recunoscut ca parc național în aprilie 2022. Teritoriul zonei, include 4 sate din raionul Căușeni și 9 sate din raionul Ștefan-Vodă. Suprafața totală a zonei o constituie 60638 ha și include 18 complexe naturale, cele mai mari fiind Copanca-Leuntea (2397 ha), Lunca Talmaza (1592 ha), Zaozernoe-Nucari(1542 ha), Cioburciu-Răscăeți (1234 ha) și Olănești – Crocmaz (1478 ha). Mai mult, Parcul Național ”Nistrul de Jos” este o parte importantă a patrimoniului natural și cultural național al Moldovei și a fost desemnată grație studiilor și descrierii, realizate de Societatea Ecologică „BIOTICA” și AO EcoContact în colaborare cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova.

Acest teritoriu a primit statut oficial de zonă internațională Nr. 1316 în cadrul Convenției Ramsar la 20 august 2003. Conform legislației, Zonele Ramsar reprezintă teritorii și (sau) întinderi de apă care includ diferite tipuri de ecosisteme umede și corespund criteriilor de evidențiere a zonelor umede de importanță internațională ale Convenției Ramsar, deținând o bogată diversitate biologică și având un rol important pentru păsările acvatice.

Nistrul de Jos este ușor accesibil pe parcursul anului întreg iar complexele naturale au acces gratuit. Astfel, la numai 95 km de Chișinău, se poate ajunge în 1 oră și 40 min. Din punct de vedere al numărului de specii de plante și animale, zona este cea mai bogată arie protejată din țară numărând 83 specii de pești, 288 de specii de păsări, 54 de specii de mamifere și 950 specii de plante. Deosebit de valoroase sunt albiile vechi ale Nistrului de diferite vârste, în special Nistrul Chior – monument al naturii cu o lungime de cca. 42 km, ce sunt importante pentru păsări și altă faună a zonelor umede. Pădurile seculare de plop, care aproape că nu s-au păstrat în Europa, mențin numeroase specii protejate de lilieci. Pădurile de luncă de frasin reprezintă un ecosistem de importanță paneuropeană, iar luncile cu ierburi înalte sunt ecosisteme foarte deficitare în regiune. Tot aici încă s-au mai păstrat fragmente mici, dar valoroase de gârnețuri și de stepă.

Diversitatea inițială a condițiilor naturale este legată atât de influența fluviului puternic meandrat, cât și de eterogenitatea teritoriului. Totodată pe lângă peisaje frumoase și monumente ale naturii, pe teritoriul Zonei sunt prezente multe monumente arheologice și istorice, vinării și popasuri ce pot fi interesante turiștilor. Parcul Național ”Nistrul de Jos” include toate componentele necesare pentru organizarea activității turistice cu un spectru larg de direcții, cum ar fi turismul exotic și ecologic, agroturismul și drumurile vinului, turismul balnear și cel sportiv, odihna de vară, etc.

- INSTITUȚIA PUBLICĂ PARCUL NAȚIONAL „ORHEI”  - este unicul Parc Național din Republica Moldova, care are drept scop asigurarea menținerii, conservării și folosirii raționale a diversității biologice, complexelor naturale unice, valorii estetice și cultural istorice deosebite, precum și folosirea lor în scopuri științifice, culturale, turistice, instructive și educative. Parcul Național "Orhei" este amplasat în zona centrală a Republicii Moldova, la o distanță de 46 km nord de orașul Chișinău. Referitor la informația generală despre acest parc unde frumusețea naturii e atât de aproape, putem menționa:

Locație: Orhei, Strășeni, Călărași, Criuleni;

Coordonate: 47°19′10″N 28°49′10″E;

Suprafață: 337.92 km2;

Localități: Ghetlova, Morozeni, Neculăieuca, Ivancea, Peresecina, Donici, Teleșeu, Pohorniceni, Puțintei, Trebujeni, Seliște, Vatici, Codreanca, Romănești, Țigănești, Bravicea, Săseni, Mașcăuți;

Floră și faună: peste 700 de specii.

- REZERVAȚIA NATURALĂ „PĂDUREA DOMNEASCĂ” - diversitatea monumentelor naturii unicale în felul lor, complexitatea ecosistemelor acvatice  și terestre dispersate practic pe întreaga zonă a Prutului de Mijloc au contribuit ca argument convingător la crearea rezervației  „Pădurea Domnească”. Rezervația este creată în scopul păstrării celui mai reprezentativ complex natural silvic de luncă și mlaștini situat în sectorul de mijloc a râului Prut, conservării, regenerării speciilor de plante și animale și celor aflate pe cale de despariție, ameliorării mecanismelor de protecție a râului Prut.

Obiectivele stipulate în formula scopului preconizat la momentul creării rezervației au rezultat din însăși starea critică a mediului din zonă ca urmare a performanțelor regimului hidrologic, influenței lui negative asupra formațiunelor floristice și faunistice a ecosistemelor naturale, elementelor de landșaft, cu darea în exploatare încă în anul 1975 a barajului Costești - Stânca.  Rezervația ,,Pădurea Domnească” administrată de Agenția ,, Moldsilva” este situată în zona localităților Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhnești, Moara-Domnească (Glodeni), Chetriș, Călinești, Hâncești, Drujeni și Pruteni (Fălești). Din punct de vedere orografic rezervația este asezată în lunca inundabilă a Prutului, între râul Prut și Camenca. Rezervația ,,Pădurea Domnească” are următoarele limete și vecinătăți: la nord: ocolul silvic Râșcani, la est: ocolul silvic Glodeni, la sud: ocolul silvic Fălești, la est: România. Pădurea este reprezentată de asociații vegetale de stejăret, plopiș, sălcete. Aici pot fi întălnite plante rare ca vița de vie sălbatică, angelica, laleaua pestriță, ghiocelul alb, viorelele. Au supravețuit în limetele rezervației și elemente faunistice rare ca vidra, pisica sălbatică, jderul de pădure, jderul de piatră, broasca țestoasă de baltă, egreta, lebăda.

- REZERVAȚIA PEISAJERĂ „CODRII TIGHECI”- se extinde pe o suprafață de 2519 ha, între satele Lărguța și Capaclia, ocolul silvic Cantemir, Tigheci (ÎS „Întreprinderea pentru silvicultură Iargara”), raionul Cantemir.

Pe teritoriul rezervației se întâlnesc 9 specii de plante rare incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Aici se întâlnesc diferite specii de plante: albăstrița, dumbrăvița purpurie, căpșunița roșie, ghiocelul, bujorul străin. Unele din aceste plante sunt scrise în cartea roșie, fiind pe cale de dispariție: ghiocelul, căpșunița roșie și bujorul străin. Există și arbori pe care rar îi întâlnim, stejarul pufos, scumpia și altele. Aici a existat și o mănăstire cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, iar acum, în acel loc se află o răscruce. În Codrii Tigheciului puteți să vă opriți și la Fântâna Zânelor, o fântână ce a rămas acolo de când era mănăstirea. Aceste locuri au aparținut domnitorului Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie Cantemir. Plină de istorie, rezervația „Codrii Tigheci”, așteaptă încă să fie descoperită, acest pământ păstrează multe valori spirituale și merită să devină un Parc Național.

- REZERVAȚIA NATURALĂ „PRUTUL DE JOS” a fost creată în anul 1991 la 23 aprilie prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 209, pe o suprafață de 1755,4 ha.  Este situată în partea de sud-vest a Republicii Moldova, de-a lungul cursului inferior al rîului Prut, ultimul mare afluient al Dunării. Este flancată de localitățile Slobozia Mare și Văleni. La 20 km spre nord se află lacul Manta, iar la 25 km spre sud, lacul Brateș (România).

Scopul creării este protecția, păstrarea și studierea ecosistemului de baltă și luncă inundabilă și crearea condițiilor favorabile pentru reproducerea speciilor rare, a celor pe cale de dispariție și a altor specii de plante și animale.  Valoarea universală a patrimoniului natural a fost recunoscută prin declararea ca zonă umedă de importanță internațională, mai ales ca habitat al păsărilor acvatice - Convenția Ramsar, ,,Lacurile Prutului de Jos"(Poziția 1029).

Rezervația prezintă o zonă naturală cu însușiri proprii și cu o bogăție botanică excepțională, care adăpostește în habitatele sale diverse, de mare valoare conservativă, numeroase plante rare, amenițate și vulnerabile.  Deci, este o unitate fizico-geografică aparte, în care întinderile de apă a lacului Beleu și a celor patru canale, și cele de uscat alternează și se întrepătrund, generând o diversitate de ecosisteme acvatice, palustre, patricole, forestiere și terestre.

Iar despre genofondul rezervației putem menționa că este reprezentat prin 314 de taxoni, dintre care arbori și arbuștri -  21, liane – 5 și  plante vasculare – 288.  Este semnificativ faptul că în rezervație cresc 9 specii de plante rare, dintre care 6 specii sunt incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova, și anume: Nymphaea alba L. - Nufăr alb, Trapa natans L.- Cornaci, Salvinia natans (L.) All. – Peștișoară natantă,  Thelipteris palustris Schott. - Papilarie palustră, Vitis sylvestris C. C. Gmel. – Văță de pădure, Cyperus glomeratus L. - Cyperus glomeratus.

Lacul Beleu are o suprafață de 628 ha și este un relict al Limanului Dunărean de apă dulce, respectiv este un monument al naturii de mare valoare științifică, culturală și estetică. În cadrul rezervației a fost delimitată Zona cu protecție integrală pe o suprafață de 168,3 ha – un teritoriu unic unde s-au păstrat complexe floristice și faunistice specifice și caracteristice ecosistemelor acva-palustre. În prezent, acestui complex acvatic îi sunt caracteristice peste 27 specii de pești. Varietatea ihtiofaunei este determinată de cea a rîului Prut și fluviului Dunărea. Dintre speciile întîlnite, putem menționa: plătica (Abramis brama), babușca (Rutilus rutilus), crapul (Cyprinus carpio), șalăul (Lucioperca lucioperca), somnul (Silurus glanis), rizeavca (Alosa kessleri pontica), biban soare (Lepomis gibbosus), știuca (Esox lucius) și specii rare precum: lostrița (Hucho hucho), țigănușul (Umbra krameri), văduvița (Leuciscus idus), pietrar (Zingel zingel).

Lumea păsărilor din cadrul rezervației este reprezentată de peste 220 de specii, dintre care 47 sunt specii incluse în Cartea Roșie a Republicii Moldova și luate sub protecție pe plan internațional. Astfel, pe acvatoria lacului, în dependență de perioada anului, pot fi observate păsări precum:  egrete, cormorani, țigănuși, pescăruși, rațe, gâște, lebede, chire de baltă, corcodei, lișițe, nagâți, stârci, precum și coloniile de sute sau chiar mii de pelicani.  Pe teritoriul Rezervației se întîlnesc 7 specii de reptile sau 50 % din numărul total de specii din Republică. Dintre speciile rare se enumeră: broasca țestoasă de baltă (Emys orbicularis) și șarpele cu abdomen galben (Coluber caspius). Amfibienii sunt reprezentați de 9 specii, dintre care o specie rară- broasca brună de cîmp (Pelobates fuscus). Porțiunii de traseu gârla Năvodului - gârla Rotarului îi sunt specifice speciile de plante de luncă și stufărișul.

În contextul evenimentului care se sărbătorește astăzi, este din ce în ce mai evident că omenirea în ansamblu, dar și fiecare dintre noi suntem datori să depunem eforturi pentru o dezvoltare economică durabilă, cu o grijă deosebită pentru conservarea biodiversității, a resurselor și a bogățiilor naturale. Ziua Mondială a Rezervațiilor Naturale ne reamintește, de fiecare dată la 11 ianuarie, de această provocare, dar care trebuie să ne-o asumăm și să ne gândim în fiecare zi!

Tags

Alte Noutati

LIVE
Meteo Chișinău
19,24
Cer senin
Umiditate:55 %
Vint:7,2 m/s
Tue
18
Wed
17
Thu
18
Fri
21
Sat
22
Arhivă Radio Chișinău