Reprezentanții Asociației afirmă că anularea plafoanelor a dus, anii precedenți, la abuzuri din partea administrațiilor publice locale care au stabilit taxe diferențiate agenților economici, a produs inhibarea inițiativei private, lichidarea locurilor de muncă și falimentarea întreprinderilor mici.

Reprezentanții Asociației Micului Business sunt categoric împotriva abrogării amendamentului cu privire la plafonarea taxelor. Ei susțin că în foarte multe localități și raioane s-au comis abuzuri și s-a favorizat concurența neloială. Potrivit lor, plafonarea taxelor va duce la supraviețuirea multor afaceri, amenințate cu falimentul din cauza taxelor și impozitelor prea mari impuse discriminatoriu de administrațiile publice locale.

În unele raioane primarii și consilierii folosesc taxele ca formă de răzbunare și reglare de conturi cu agenții economici incomozi, suțin reprezentanții Asociației Micului Business. Vasile Robu are o mică afacere în orașul Nisporeni. În anul 2000, în cadrul unui proiect American, el și-a deschis un magazin agricol de produse fitosanitare. Magazinul său activează sezonier însă taxa anuală pe care este nevoit să o plătească este de 50 de mii de lei. Acesta susține plafonarea taxei, deși consideră că ar trebui, totuși să existe o anumită diferențiere. 

Aminitim că amendamentul cu privire la plafonarea taxelor votat de Parlament la sfârșitul anului trecut a provocat o serie de dezbateri și nemulțumiri. Mai mulți primari, inclusiv cel de Chișinău, Dorin Chirtoacă, au declarat că noile modificari vor aduce bugetelor locale pierderi în valoare de aproximativ 200 de milioane de lei. Președintele Comisiei parlamentare pentru economie buget și finanțe Veaceslav Ioniță a explicat că lipsa unor prevederi exhaustive privind taxele, pe care le percep autoritățile locale au creat abuzuri în anumite localități și din această cauză Parlamentul a decis să le plafoneze.