În cadrul unei mese rotunde organizate la Biblioteca Națională au fost puse în discuție inițiativa edificării unui monument și denumirea unei străzi din capitală. Alexandru Moșanu a avut o  contribuție decisivă la elaborarea mai multor acte legislative privind drapelul Republicii Moldova și imnul „Deșteaptă-te Române” , primul imn al Republicii Moldova, a spus Alexandru Arseni, semnatar al Declarației de Independență. 

„Am avut fericirea să lucrez cu excelența sa, domnul Moșanu. Ținuta sa de demnitate, caracter și onoare, fiindcă astăzi vorbesc și în calitate de președinte al Asociației Obștești Parlamentul Independenței, Asociației a Deputaților Poporului, și în calitatea de președinte al Consiliului Național al Unirii. Regretatul și mult stimatul om al demnității, al cumsecădeniei, calități care astăzi se neagă. Am avut fericirea să facem cunoștința prin corespondență. La ședința Biroului Comitetului Central al Partidului din Republica sovietică Moldova atunci, în mijlocul fiarelor, cu dușmani, a spus poziția foarte clară, că demnitatea și unitatea noastră națională nu poate fi oprită de nimic, după aceea ne-am întâlnit deja în Parlament. Am elaborat actele, practic o lună de zi – așa se numeau „consiliile decanelor”. Prima noastră, cea mai productivă a fost în ziua de 23 iunie 1990, când în aceeași zi, propunerea lui Mihai Plasticiuc să adoptăm Declarația Suveranității, și ca stat suveran declarăm nul pactul Ribbentrop-Molotov. Și așa s-a și procedat, la 23 iunie 1990 au fost adoptate acte fundamentale care au declanșat aspect juridic al reunificării noastre naționale”, a declarat Alexandru Arseni.

Arseni a mai amintit de aportul și contribuțiile aduse de Alexandru Moșanu la edificarea suveranității:

„Am lucrat zi de zi cât a durat perioada războiului de eliberare hoardei moscovite. În fiecare zi, până la 3 dimineață, domnul Moșanu avea o ținută clară, până la urmă preciza fenomenului, și apoi căuta soluții. Tot pe spatele domnului Moșanu, să ne amintim, a fost și invazia de la sudul Moldovei, la Comrat. Vă aduceți aminte ce au făcut la în septembrie – octombrie la Comrat și Tiraspol? Da?! Astfel spus, nu îmi pot imagina va dl. Moșanu să fie acum alături de mine și să asculte cum mijloacele de dezinformare în masă mai multă propagandă făceau structurile neconstituționale de la Comrat decât cei de la Comrat”, a mai adăugat el. 

Alexandru Moșanu s-a născut la 19 iulie, 1932, în comuna Braniște, județul Bălți, pe atunci parte a României. După absolvirea facultății de istorie, unde-și face studiile între anii 1957-76, a lucrat în cadrul Institutului de Istorie al Academiei de Științe, deținând pe rând mai multe funcții. Din 1976 și-a desfășurat activitatea didactică la Facultatea de Istorie a USM, ocupând funcțiile de lector superior, șef de catedră, decan al facultății. Din 1990 până în 1993 este membru al Primului Parlament al R. Moldova, unul dintre autorii și realizatorii actului de Independență al R. Moldova. Din 1994 a fost redactor-șef al revistei trimestriale de istorie și cultură, “Destin românesc”. Doctor habilitat în științe istorice, precum și membru de onoare al Academiei Române. Alexandru Moșanu a decedat în anul 2017.