În urmă cu o generație acești miliardari nu existau, ei apărând de sub ruinele comunismului când prăbușirea economiei centralizate a deschis calea piețelor libere și a creșterii decalajului între venituri.

În 1989 a devenit clar că nu mai este cale de întors. În urmă cu exact 30 de ani românii s-au revoltat iar dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a fost executat iar fostul disident Vaclav Havel a devenit președintele Cehoslovaciei. În ultimele zile ale anului președintele Poloniei a semnat un nou program economic care a deschis calea capitalismului și a devenit un model pentru transformarea restului regiunii.

După ce cătușele comunismului au căzut, țările din fostul bloc estic s-au grăbit spre minunata lume nouă a piețelor libere. Odată cu asta a părut o generație de magnați și miliardari din Alma-Ata și până în Praga, din Moscova și până în Zagreb. Mulți dintre ei au devenit legende pentru stilul lor de viață extravagant sau influența lor politică. Însă chiar și după 30 de ani, lista celor mai bogați oameni ai regiunii are în continuare o nuanță sovietică.

"Mulți dintre cei care aveau putere în perioada comunistă și-au menținut-o în noua structură. Diferența este că într-un sistem orientat spre piață unii din foștii membri ai aparatului de stat nu s-au putut adapta la noul regim și au dispărut în timp ce au apărut unii noi antreprenori tineri" spune Mark Mobius, investitorul care anul trecut a înființat Mobius Capital Partners LLP după ce a petrecut trei decenii la Franklin Templeton Investments.

Potrivit Bloomberg, jumătate din cei mai bogați oameni din Europa de Est provin dintr-un grup care era apropiat de zona puterii la finele comunismului, care a beneficiat de pe urma privatizărilor sau ambele. Miliardarii care să fi reușit de unul singur sunt foarte rari, mai săraci și provin în principal din țările cu resurse mai puține și de asemenea au o putere politică mai redusă.

Ascensiunea, și uneori decăderea, miliardarilor spune povestea transformării Europei de Est în ultimii 30 de ani. Povestea lor oferă o privire în această perioadă unică a istoriei.

Un exemplu este Petr Kellner, cel mai bogat om din Cehia cu o avere estimată la 12,8 miliarde dolari. Născut în Cehoslovacia, în 1964, Kellner a studiat economia și vinde fotocopiatoare Ricoh după revoluția de catifea din 1989. Viața lui Kellner s-a schimbat când noul stat capitalist a început privatizările pe baza unui sistem de vouchere ce puteau fi schimbate pentru acțiuni la companii. Pentru a profita de acest sistem, Kellner și partenerii săi au înființat în 1991 ceea ce a devenit ulterior grupul de companii PPF Group, la care controlează în prezent aproximativ 99% din acțiuni.

Utilizând voucherele și un împrumut, PPF a început să acumuleze active și treptat a acumulat o participație de 20% la Ceska Pojistovna, cea mai mare companie de asigurări din Cehia, pe care ulterior o făcut-o profitabilă și în 2013 a vândut-o către grupul italian Generali într-o tranzacție de 3,3 miliarde dolari.

În prezent operațiunile grupului PPF acoperă finanțele, telecomunicațiile, biotehnologia, sectorul imobiliar și ingineria. Kellner apare foarte rar în public și într-un interviu pe care la acordat în urmă cu 17 ani a descris lumea post-comunistă drept "o oportunitate care nu va mai apărea niciodată. Am putut să găsesc oameni capabili, să evaluez riscurile și să fac sacrifici pe termen scurt pentru proiecte pe termen lung".

Pentru primele guverne democratice de după 1989 vânzarea activelor statului către investitorii privați a devenit temelia programelor lor economice. Toate aceste guverne aveau nevoie de valută, idealizau know-ho-ul occidental și doreau să scape de costurile subvenționării industriilor în pierdere. Acestă situație a dat naștere unui val fără precedent de acumulare de active private care a luat multe forme, de la oferte directe și până la listări la bursă.

Ulterior, în perioada 1990-2000, economiile anterior închise și-au deschis porțile pentru bunurile și investitorii străini și au permis celor care fugiseră anterior în Vest să revină acasă. Venirea companiilor occidentale a fost sărbătorită ca o validare a politicilor guvernamentale, drept cel mai rapid drum pentru modernizarea industriilor în pierdere și crearea unui culturi de business. Între timp aceste puncte de vedere s-au schimbat, iar unii au început să îi vadă pe investitorii străini drept coloniști interesați doar de mâna de lucru ieftină și extinderea bazei de consumatori.

Începând din 2000, pe măsură ce în Rusia structura de putere era modificată de apariția lui Vladimir Putin, foștii aliați din Europa de Est și-au îndreptat privirile spre Vest și au făcut eforturi pentru a adera la Uniunea Europeană și NATO. În diferite valuri, între 2014 și 2013, 11 state fost comuniste au aderat la UE iar cinci dintre ele au adoptat și moneda euro. Economiile mai deschise și mai flexibile precum și un acces mai ușor la o piață de 500 de milioane de consumatori au ajutat la apariția miliardarilor care s-au ridicat singuri.

A urmat însă criza mondială din 2008, care a făcut mai mult decât să distrugă averi, a distrus și multe iluzii cu privire la capitalism. Deziluziile și problemele economice au dat naștere unui nou tip de politician: populistul est-european. În frunte cu premierul ungar Viktor Orban, acești politicieni s-au poziționat drept cei care vor îndrepta greșelile deceniilor precedente, în parte și prin redistribuirea avuției.

Exemplu este Lorinc Meszaros, cu o avere de 1,5 miliarde dolari. Fost prieten de școală cu Viktor Orban, Meszaros a înființat în anii 90 o mică companie care instala conducte de gaze în orașul lor natal Felcsut. Necunoscut la nivel național, Meszaros a cunoscut o ascensiune explozivă după ce fostul său prieten de școală a devenit prim ministru în 2010, astfel că a urcat pe primele poziții în topul celor mai bogați oameni din Ungaria. Meszaros a spus odată că ascensiunea sa rapidă se datorează faptului că este mai deștept decât Mark Zuckerberg dar ulterior a recunoscut că averea sa se datorează lui Dumnezeu, norocului și lui Orban. Meszaros este președintele uni academii de fotbal pe care premierul Orban a construit-o în apropiere de casa sa de vacanță, iar afacerile sale, consolidate sub umbrela holdingului Opus Global, variază de la construcții la media și câștigă frecvent licitațiile pentru contracte cu guvernul. 

Sursa:Agerpres