Uniunea Europeană, care a mediat întâlnirea dintre cele două foste state sovietice, și-a exprimat speranța că discuțiile vor fi primul pas spre o pace durabilă, scrie Agerpres.

A fost a treia întâlnire din ultimele șase luni între Nikol Pașinian și președintele azer Ilham Aliev, după un conflict de șase săptămâni în 2020, soldat cu 6.500 de morți și în urma căruia Azerbaidjanul a capturat din nou zone din interiorul și din jurul enclavei pe care armenii le controlau de decenii.

Biroul lui Pașinian a precizat că cei doi lideri au convenit ca până la sfârșitul lunii aprilie să creeze o comisie bilaterală.

"Premierul Armeniei și președintele Azerbaidjanului le-au dat instrucțiuni miniștrilor de externe să înceapă pregătirile pentru negocieri de pace", se arată într-un comunicat al guvernului armean.

Azerbaidjanul nu a făcut încă niciun comentariu.

Președintele Consiliului European, Charles Michel, care a intermediat întâlnirea de miercuri, și-a exprimat speranța că discuțiile le vor aduce împreună pe cele două părți.

"Sunt încrezător că în noaptea asta am făcut un pas important în direcția bună. Nu înseamnă că totul e rezolvat, bineînțeles", le-a spus el jurnaliștilor la Bruxelles.

Atât Rusia, cât și SUA și-au exprimat îngrijorările în legătură cu evoluțiile recente.

Luna trecută, Armenia a acuzat forțele azere că au tras asupra unor locuitori din Nagorno-Karabah și că trei persoane au murit. Azerbaidjanul a precizat că nu a făcut decât să răspundă la mișcări ale unor așa-numite grupuri armate ilegale.

Armenia a transmis că se așteaptă ca Rusia să determine Azerbaidjanul să retragă trupele dintr-o zonă patrulată de forțe de menținere a păcii rusești. Azerbaidjanul susține în schimb că zona este teritoriul său suveran.

Biroul lui Pașinian a mai informat, fără a oferi detalii, că cele două părți au convenit să creeze "o comisie bilaterală de delimitare a graniței dintre Armenia și Azerbaidjan, care va putea de asemenea să se ocupe de chestiuni privind asigurarea securității și stabilității de-a lungul graniței".

Nagorno-Karabah, regiune muntoasă locuită majoritar de armeni și susținută de Erevan, și-a declarat secesiunea de Azerbaidjan după destrămarea URSS. Războiul care a urmat a provocat 30.000 de morți și sute de mii de refugiați în anii 1990.