Nagorno-Karabah a fost o sursă de conflict între cele două țări vecine din Caucazul de Sud încă din anii de dinaintea dezmembrării URSS în 1991 și între etnicii armeni creștini și azerii musulmani (din familia națiunilor turcice) de peste un secol.

În 2020, Azerbaidjanul a cucerit zonele controlate de etnicii armeni în și în jurul enclavei și, de atunci, a închis periodic singura rută de acces care leagă Nagorno-Karabah de Armenia, pe care enclava se bazează pentru sprijin financiar și militar.

"Cei 86.600 de kilometri pătrați ai teritoriului azer includ și Nagorno-Karabah", a declarat Pașinian în cadrul unei conferințe de presă, potrivit canalului de telegram rusesc "Ostorojno, Novosti!" ("Atenție, știri!").

"Dacă ne-am înțelege corect, Armenia va recunoaște integritatea teritorială a Azerbaidjanului în granițele stabilite, iar Baku - integritatea teritorială a Armeniei pe cei 29.800 km2", a afirmat șeful executivului armean.

Media ruse îl citează pe Pașinian spunând că este gata să facă asta - să accepte frontierele Azerbaidjanului recunoscute pe plan internațional - dacă Baku se angajează să asigure drepturile etnicilor armeni din Nagorno-Karabah. El a adăugat că problema ar trebui să facă obiectul unor negocieri între cele două țări.

"Armenia rămâne atașată agendei de pace în regiune.Și sperăm că într-un viitor apropiat vom ajunge la un acord asupra textului tratatului de pace și îl vom putea semna", a declarat Pașinian, potrivit TASS.

În același timp, Armenia a avertizat luni că va părăsi Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Rusia, dacă va ajunge la concluzia că aceasta este o structură "incompetentă", relatează EFE.

"Dacă Armenia va lua decizia de a părăsi OTSC, aceasta se va întâmpla după ce Erevanul se va asigura că OTSC a părăsit Armenia", a declarat premierul Nikol Pașinian într-o conferință de presă.

Aceasta s-ar întâmpla "dacă OTSC ar deveni o organizație incompetentă", a subliniat el.

"Atunci ne vom rezolva singuri problemele de securitate", a adăugat premierul armean.

Pașinian nu a exclus ca "Armenia să părăsească "de jure' OTSC sau să își înghețe statutul de membru".

În acest sens, el a evocat solicitările Erevanului de a trimite o misiune de monitorizare a OTSC în Armenia, care au rămas fără răspuns, adăugând că din cauza apartenenței la această organizație, Armenia nu a putut să cumpere arme din țări din afara acestui bloc regional (postsovietic).

"Credeți că alte țări nu ne-au făcut propuneri pentru a cumpăra arme și echipamente militare? Am avut această posibilitate, dar ea a fost închisă, în principal din cauza apartenenței Armeniei la OTSC", a explicat el.

În luna ianuarie a acestui an, Armenia a anunțat că nu va găzdui exercițiile militare "Frăție indestructibilă 2023" ale OTSC, în pofida anunțurilor anterioare ale Rusiei.

În noiembrie trecut, Pașinian a refuzat să semneze declarația finală a summitului OTSC din cauza lipsei de sprijin din partea acestei organizații în timpul conflictului cu Azerbaidjanul din toamna anului 2020, inclusiv a incursiunilor trupelor azere în teritoriul armean după al doilea război din Nagorno-Karabah, amintește EFE.