Numărul navelor cisternă deținute de armatori greci care transportau țiței rusesc a ajuns la doar opt în ianuarie, după cum arată datele de urmărire a navelor prelucrate de Bloomberg. Este un număr în scădere față de cele peste 40 de nave cât au fost în luna mai și față de cele circa 20 de nave cât au fost în aproapte toată a doua jumătate a anului trecut.

Retragerea navelor grecești are loc după ce Departamentul de Trezorerie al SUA i-a speriat pe proprietarii occidentali de petroliere, cerându-le să explice ce au făcut pentru a se conforma plafonului de preț de 60 de dolari per baril pentru petrolul rusesc. Reprezentanți a două companii cu sediul în Atena au declarat la scurt timp după aceea că acționează cu prudență, evaluând situația.

Notificările au fost trimise în noiembrie unor companii din aproximativ douăsprezece țări și au fost urmate de sancțiuni impuse acelor companii care comercializează petrol rusesc și proprietarilor de nave care ajută la transportarea acestuia. Navele deținute de greci au dispărut complet din comerțul cu țițeiul rusesc încărcat la terminalele Rusiei din Pacific și transportat către cumpărători din China și India. Tipurile de țiței de acolo, în principal ESPO și Sokol, se tranzacționează la categoria premium față de sortimentul emblematic al Moscovei, Ural, și cu mult peste plafonul stabilit de G-7.

Occidentul implicat în achiziționarea sau transporturile de petrol rusesc trebuie să obțină atestări documentate care să arate că încărcătura lor este conformă.

Datele cu privire la prețuri furnizate de Argus Media arată că țițeiul de tip ESPO se tranzacționa la prețuri cu aproximativ 13 dolari per baril peste plafonul de preț în primele patru săptămâni ale anului 2024, iar țițeiul Ural încărcat la terminalele din Marea Baltică a fost cu aproximativ 1 dolar per baril peste plafon.

Retragerea flotei grecești va pune și mai multă presiune asupra petrolierelor Rusiei și asupra unei flote de nave așa-numite din umbră, o flotă care s-a dezvoltat după ce trupele Moscovei au invadat Ucraina în urmă cu aproape doi ani.

Odată cu pierderea pieței europene, care absorbea aproape toți cei 1,6 milioane de barili pe zi de țiței transportați din porturile rusești de la Marea Baltică, Μarea Neagră și Oceanul Arctic, Moscova a fost nevoită să se bazeze pe cumpărători din China, India și, într-o mai mică măsură, din Turcia. Acest lucru presupune curse mult mai lungi și mult mai multe nave.

Livrările de petrol au fost complicate și de atacurile milițiilor houthi din Yemen asupra transporturilor maritime din sudul Mării Roșii și din Golful Aden. Tot țițeiul rusesc trimis din porturile vestice către India și China a trecut prin acest culoar periculos și cel puțin un petrolier a fost lovit, în ciuda asigurărilor date de houthi că navele rusești și chineze vor fi în siguranță.

Niciun petrolier care transportă țiței rusesc nu a fost deturnat încă pentru a evita sudul Mării Roșii, potrivit datelor de urmărire a navelor cisternă monitorizate de Bloomberg. Acest lucru este valabil atât pentru navele deținute de Sovcomflot PJSC, o companie controlată de stat, cât și pentru navele care alcătuiesc flota din umbră, construită pentru a ajuta Moscova să evite restricțiile occidentale asupra transporturilor sale de petrol.