Armata azeră a difuzat imagini cu revenirea soldaților săi în zonă, arătând în special operațiuni de deminare pe timp de noapte pe drumurile acestei regiuni montane, unde a căzut prima zăpadă.

Ministerul Apărării azer a indicat într-un comunicat că "unitățile armatei azere au intrat în districtul Kalbajar la 25 noiembrie" la prima oră, în virtutea acordului de încetare a ostilităților semnat la începutul lunii noiembrie de către Armenia, Azerbaidjan și Rusia.

Situat între autoproclamata republică Nagorno-Karabah și Armenia, Kalbajar ar fi trebuit predat pe 15 noiembrie, dar Baku a amânat evenimentul, lăsând mai mult timp etnicilor armeni să părăsească zona, conform media ruse.

Prin semnarea acordului de încetare a focului, Erevanul a acceptat să predea trei districte din jurul Nagorno-Karabah care scăpau controlului Baku de la primul război din anii '90. Districtul Kalbajar - la fel ca Aghdam, predat la 20 noiembrie, și Lacin, care urmează să fie predat la 1 decembrie - făcea parte până acum din zona tampon din jurul regiunii separatiste. Alte patru districte cu același rol au fost preluate de Baku în timpul luptelor.

În apropierea localității Ciarektar, la frontiera districtului, soldați armeni instalau miercuri un post de control, cu grămezi de pneuri care blocau drumul.

Cu o armă automată Kalașnikov în mână, un soldat armean de 20 de ani regretă abandonul "rușinos" al regiunii. "Avem o mulțime de biserici aici", spune el, adăugând: "Strămoșii noștri, bătrânii și prietenii noștri sunt îngropați aici".

Într-un discurs televizat, președintele azer Ilham Aliev a promis să apere "moștenirea națională" reprezentată de numeroase monumente religioase din Kalbajar, criticându-i pe armenii care au "dat foc pădurilor" și "caselor pe care nu ei le-au construit", înainte de plecare. El se referea la casele locuite cândva de etnici azeri, care au fugit din zonă în urma violențelor din anii' 90, și au fost ocupate ulterior de armeni.

În zilele dinaintea predării districtului, localnici armeni au tăiat copaci, au recuperat cabluri electrice și chiar au încărcat într-un camion părți ale unui baraj hidroelectric, a relatat reporterul AFP de la fața locului.

Acordul de încheiere a ostilităților, semnat într-un moment când situația militară era catastrofală pentru Armenia, consacră victoria Azerbaidjanului și îi conferă importante câștiguri teritoriale după șase săptămâni de conflict, soldate cu mai multe mii de victime.

Documentul prevede desfășurarea unei forțe de pace rusești de aproape 2.000 de militari în Nagorno-Karabah, care s-a diminuat semnificativ.

Înaintea predării districtului, președintele rus Vladimir Putin a avut o convorbire telefonică cu omologul său azer Ilham Aliev și cu premierul armean Nikol Pashinyan pentru a evoca - potrivit Kremlinului - "modalitățile de acțiune ale forțelor rusești de menținere a păcii".

Președintele rus a vorbit de asemenea la telefon și cu omologul său turc Recep Tayyip Erdogan, cu care a discutat despre "crearea unui centru comun pentru monitorizarea încetării focului".

Franța ceruse Rusiei săptămâna trecută să risipească "ambiguitățile" din jurul acestui acord de încetare a focului, în special cu privire la rolul Turciei, Parisul exprimând îngrijorări cu privire la posibilitatea ca Ankara să fie asociată operațiunii de menținere a păcii.

Deși Moscova asigură că niciun soldat turc nu va fi desfășurat în Nagorno-Karabah, iar centrul comun de monitorizare va fi instalat pe teritoriul azer, parlamentul de la Ankara a autorizat trimiterea de trupe turcești în Azerbaidjan, în timp ce etnicii armeni din regiune se tem că acestea vor apărea cât de curând și în Nagorno-Karabah.

Erdogan a anunțat miercuri că a discutat cu Putin despre posibilitatea asocierii altor țări la eforturile de consolidare a încetării focului în Nagorno-Karabah, transmite Reuters. "Avem ocazia să dezvoltăm și să extindem' acest dispozitiv, a spus președintele turc, adăugând că "prezervarea încetării focului ar putea fi dusă la un nivel diferit" dacă s-ar alătura și alte țări, fără însă a le nominaliza.

Franța, care coprezidează cu Rusia și SUA "Grupul de la Minsk", înființat în anii 1990 pentru a găsi o soluție la conflictul din Nagorno-Karabah, s-a pronunțat pentru o supraveghere internațională a încetării focului.

Parisul manifestă temeri că Turcia, principalul aliat al Azerbaidjanului și critic dur al "Grupului de la Minsk", și Rusia vor ajunge la un acord pentru a exclude puterile occidentale de la viitoarele negocieri de pace asupra Nagorno-Karabah, notează Reuters.

Erdogan a declarat că "neliniștea" exprimată de unii copreședinți ai "Grupului de la Minsk" nu are "nici cea mai mica importanță". 

Sursa:Agerpres