În timpul săpăturilor, cercetători din Republica Moldova și de peste Prut au descoperit mai multe morminte care datează din secolul al XVI-a. De asemenea, au fost descoperite vestigii arheologice din secolele XVII-XIX, dar și din perioada interbelică. Vestigiile au fost depistate în zona Pieței vechi a târgului Chișinău, pe teritoriul actualei maternități municipale numărul doi. Doctorul habilitat în istorie, Sergiu Musteață, a spus că aceste descoperiri au necesitat colaborări cu alți specialiști din Republica Moldova, dar și din România. Sergiu Musteață:

„Noi apelăm și la alți colegi care sunt specializați pe domenii mai înguste. Este vorba despre numismați. Colegii care sunt specializați pe numismatică de la Muzeul Național de Istorie sunt cooptați. Despre antropologi, colaborăm cu colegii de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” de la Iași. Din păcate, în Rep. Moldova nu avem antropologi specializați și cooptăm colegii din România. În luna noiembrie vom beneficia de colaborarea unei alte colege de la Iași – Luminița Bejenaru, care este arhezoolog și va analiza oasele de proveniență animalieră”, declară Sergiu Musteață.

A fost descoperit și un cimitir medieval din secolul al XVI-lea, care aparține, probabil, satelor Chișinău sau Buiucani. La cimitirul Visterniceni, cercetările au fost efectuate până acum pe o suprafață de doar 14 metri pătrați, pe care au identificate 14 morminte, dintre care 10 au fost deschise. În ele au fost descoperite schelete umane bine conservate, a declarat arheologul Ion Ursu:

„Toate au sicrie bine lucrate, gropile sunt trapezoidale, și în fiecare mormânt, aproape în fiecare în mormânt era o monedă în palmă, fapt ce denotă că mai practicau obiceiul acesta cu obolul lui Charon, de plătit vămile. Monedele erau simbolice, de regulă din argint și cupru, dar din cauza solului și a materialului organic aceste monede pot fi foarte greu citite. Doar una a putut să fie recuperată, celelalte sunt în laborator. Sper să avem în curând mai multe informații”, spune Ion Ursu.

Monedele găsite în mormintele cercetate de arheologi vor ajunge în patrimoniul Muzeului Național de Istorie al Moldovei sau în Muzeul Orașului, a declarat arheologul Ion Tentiuc:

„Aceste materiale sigur vor ajunge în patrimoniul Muzeul Național de Istorie, și vor fi incluse în expoziții permanente sau temporare ale muzeului, și vor putea fi vizitate de către orice, sau poate – o parte din ele să ajungă în colecția Muzeului municipiului Chișinău, care, de asemenea, va putea să le expună publicului”, afirmă Ion Tentiuc

Chișinăul este menționat pentru prima dată în documente în anul 1436, iar localitatea Visterniceni, altădată o periferie a Capitalei, acum parte a acesteia, cu un an mai târziu - în 1437.