Unii dintre muncitori efectuează lucrări la o porțiune de acoperiș pe care încă nu a fost montată tabla, în timp ce alții curăță zona de molozul rămas de la lucrările de construcție.

Potrivit unui mesaj al arhiepiscopului Calinic, postat pe pagina de internet a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, pregătirile începuseră încă înainte de anunțul privind decesul Reginei Ana, a cărei stare de sănătate era precară.

'În timp ce orânduiam cele necesare pentru eventualul deces al Reginei Ana, a sosit vestea încetării din viață la Spitalul Morges-Elveția, la 1 august 2016, începutul Postului Adormirii Maicii Domnului. (...) Regina Ana, Regina Speranței, credea că, într-o bună zi, Regele Mihai se va întoarce acasă, în România! A așteptat peste 70 de ani ca să se împlinească visul unei vieți zbuciumate! Așa a intrat pe Porțile Veșniciei, la 1 august 2016, când creștinătatea Ortodoxă a intrat în Postul Adormirii Maicii Domnului. (...) Iar trupul ei se va odihni în Catedrala cea nouă a Sfintei Filoteia de la Curtea de Argeș, întru nădejdea Învierii, aici săvârșindu-și călătoria pământească, loc în care lumina candelei ne va aminti că al Domnului este pământul și plinirea Lui!', se arată în mesajul semnat de Calinic Argeșeanul.

La mai mult de șapte ani de la punerea pietrei de temelie, noua catedrală arhiepiscopală de la Curtea de Argeș, care va avea și rolul de necropolă regală, a fost ridicată 'la roșu', fiind construite zidurile și finalizată o mare parte din acoperiș.

Amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeș, noua catedrală nu va depăși ca dimensiuni vechea ctitorie a domnitorului Neagoe Basarab, a cărei edificare este atribuită legendarului meșter Manole.

Lăcașul de cult, ridicat din inițiativa Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, în parteneriat cu Casa Regală a României, va avea hramul Sfânta Muceniță Filofteia și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. De altfel, aici va fi depusă și racla cu moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia, care în prezent se află într-o capelă din incinta mănăstirii.

Finanțarea lucrărilor de construcție este asigurată din bugetul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, precum și din donațiile făcute de credincioși. De asemenea, Casa Regală a României a contribuit la realizarea proiectului.

Noua catedrală va avea, în linii mari, arhitectura Bisericii Domnești de la Curtea de Argeș, ctitorită de domnitorul Basarab I la mijlocul secolului al XIV-lea.

Conform proiectului, în incintă va exista un loc special amenajat, unde vor fi locurile de veci pentru membrii Casei Regale a României si arhiepiscopii Argeșului și Muscelului. Tot aici vor fi depuse și rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea, care în prezent se află într-o capelă din incinta mănăstirii.

Piatra de temelie a fost pusă pe 10 mai 2009, în prezența Principesei Moștenitoare Margareta și a Principelui Radu.

'După 20 de ani de la sacrificiul românesc din decembrie 1989 și la 60 de ani de așteptare a Regelui Mihai, fondarea acestei noi catedrale episcopale și regale va reprezenta pentru România un moment de întoarcere către ea însăși, de întoarcere la demnitate, la mândrie, la împletirea armonioasă între democrație și libertăți și continuitatea românească atât de greu încercată în ultimele decenii', a spus atunci Principele Radu, cel care a transmis mesajul Casei Regale a României.

La ceremonie a fost prezent și arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, Calinic.

'Astăzi se împlinește gândul nostru și al Majestății Sale Regele Mihai I de a se ctitori la Curtea de Argeș viitoarea catedrală episcopală și regală. Așa se va împlini tradiția istorică a legăturilor dintre Biserica Ortodoxă Română și Casa Regală a României', a spus arhiepiscopul Calinic în discursul ținut după punerea pietrei de temelie.

În vechea catedrală arhiepiscopală de la Curtea de Argeș, ctitorită de Neagoe Basarab la începutul secolului al XVI-lea și refăcută la sfârșitul secolului al XIX-lea, sunt înmormântați primii doi regi ai României, Carol I și Ferdinand. În anul 2003, la Curtea de Argeș au fost aduse și rămășițele pământești ale regelui Carol al II-lea, care au fost depuse într-o capelă din curtea mănăstirii.

SURSA: Agerpres