Raportul anual intitulat Global nutrition report (GNR), ale cărui date provin de la organizații ca ONU, FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și Fondul ONU pentru copii UNICEF consemnează că astăzi 48% dintre oameni mănâncă ori prea mult, ori prea puțin.

În ritmul actual, lumea nu va reuși să îndeplinească opt dintre cele nouă obiective stabilite de OMS pentru 2025 în materie de nutriție, notează organizațiile.

Este vorba în special de a reduce emacierea copiilor (atunci când sunt prea slabi raportat la înălțime) și întârzierile de creștere (atunci când copiii sunt prea scunzi pentru vârsta lor), precum și obezitatea în rândul adulților.

Raportul estimează că aproape 150 de milioane de copii sub cinci ani suferă de întârzieri de creștere, peste 45 de milioane sunt emaciați și alți aproape 40 de milioane sunt supraponderali.

În același timp, peste 40% dintre bărbații și femeile lumii (2,2 miliarde de oameni) sunt supraponderali sau obezi, conform aceluiași raport.

"Decesele evitabile survenite ca urmare unei alimentații inadecvate au crescut cu 15% din 2010", reprezentând astăzi "un sfert din totalul deceselor în rândul adulților", a declarat pentru AFP președinta grupului de experți independenți ai GNR, Renata Micha.

"Rezultatele pe plan mondial arată că alimentația noastră nu s-a îmbunătățit pe parcursul ultimilor zece ani și constituie în acest moment o amenințare majoră pentru sănătatea oamenilor și pentru planetă", a adăugat aceasta.

Potrivit raportului, oamenii nu consumă cantitățile recomandate de alimente benefice pentru sănătate cum sunt fructele și legumele. Și, după cum era de așteptat, consumul de astfel de alimente este cel mai scăzut în țările cu venituri mici.

În schimb, în țările cu venituri mai mari se consumă în cea mai mare măsură alimente cu efecte nocive asupra sănătății cum sunt carnea roșie, produsele lactate și băuturile îndulcite și tot în aceste țări se înregistrează și cel mai mare număr de persoane supraponderale.

GNR a mai calculat că cererea alimentară globală a generat circa 35% din emisiile de gaz cu efect de seră, în 2018. "Alimentele de origine animală au în general o amprentă ecologică per produs mai ridicată decât alimentele de origine vegetală", se menționează în raport.

Acesta a consemnat, totodată, că pe lângă faptul că a perturbat sistemele alimentare și de sănătate, pandemia de COVID-19 a împins circa 155 de milioane de persoane suplimentare în sărăcie extremă.