CALC amintește că, la 31 mai, a înaintat Comisiei Electorale Centrale un demers în care a îndemnat autoritatea electorală să adopte pentru scrutinul parlamentar din 11 iulie o hotărâre care să prevină transportul organizat al alegătorilor în ziua votării, similară hotărârii din 20 octombrie 2020. „Hotărârea CEC nr. 4390 din 20 octombrie 2020 a avut un caracter disuasiv, având drept rezultat diminuarea numărului de incidente de transportare organizată a alegătorilor, constatate de observatorii naționali comparativ cu scrutinul parlamentar din 2019. Potrivit rapoartelor Misiunii de Observare Promo-LEX, la alegerile parlamentare din 2019 au fost constatate 123 de incidente, comparativ cu primul tur al scrutinului prezidențial din 2020, când au fost identificate 50 de cazuri și, respectiv, 37 de incidente în turul doi”, se arată în demers.

Misiunea internațională OSCE/ODIHR a scos în evidență că, din cele 300 de incidente raportate de poliție pe 1 noiembrie 2020 și din alte 325 din timpul celei de-al doilea tur de scrutin prezidențial, majoritatea incidentelor au fost legate de acuzațiile de transportare organizată în legătură cu cumpărarea voturilor. Din peste 200 de rapoarte, în aproximativ 10 cazuri, poliția a identificat dovezi ale transportului organizat.

„Problema transportului organizat de alegători nu a fost reglementată de către Parlament nici după scrutinul prezidențial din 2020. În aceste condiții aprobarea de către CEC a unei hotărâri pe subiectul monitorizării și împiedicării transportului ilicit al alegătorilor se prezintă drept o soluție optimă pentru asigurarea unui scrutin electoral liber și corect. De asemenea, hotărârea va contribui la consolidarea premiselor legale pentru pronunțarea unor hotărâri ale instanțelor de judecată sau la constatarea unor încălcări de către organele de drept”, susțin semnatarii.

Aceștia mai fac trimitere la constatările Misiunii de Observare Promo-LEX, care arată că, la alegerile prezidențiale din 2020, cazuri de transportare organizată au fost raportate atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și peste hotare. Cea mai mare parte din situații s-au produs în contextul organizării alegerilor pentru alegătorii din regiunea transnistreană. „Transportarea organizată a alegătorilor poate fi o sursă de corupere și influență nejustificată asupra votului acestora, în special în cazul alegătorilor din stânga Nistrului, care sunt privați de posibilitatea de a se informa liber despre ofertele electorale ale concurenților electorali, despre modalitatea de exercitare a dreptului de vot, despre drepturile și obligațiile electorale. Amintim că, după alegerile prezidențiale din 2016, Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 34 din 13.12.2016 a evidențiat că coruperea alegătorilor trebuie privită ca o gravă încălcare a principiilor alegerilor libere și democratice, inclusiv a procesului echitabil și transparent al alegerilor. Asemenea încălcări creează precondiții pentru a pune la îndoială legalitatea și legitimitatea alegerilor”, se mai arată în demers.

Potrivit CALC, aceste încălcări pot influența considerabil rezultatele alegerilor. Totodată, organizațiile membre ale Coaliției fac trimitere la Constituția Republicii Moldova, care presupune că toți concurenții electorali dispun de condiții egale pentru a face campanie electorală și a-și face cunoscute mesajele electorale alegătorilor, astfel ca aceștia să-și stabilească preferința de vot într-un mod liber, informat și conștient. Coaliția atenționează că în partea stângă a Nistrului, care nu se află sub controlul constituțional al autorităților Republicii Moldova, concurenții electorali nu se pot deplasa pentru a face campanie electorală, instituțiile locale de media nu organizează dezbateri electorale, iar instituțiile media din dreapta Nistrului care organizează dezbateri electorale și care emit spre Transnistria sunt bruiate de serviciile de securitate transnistrene.

„În asemenea condiții, opțiunea de vot a alegătorilor din regiune poate fi ușor influențată, inclusiv prin oferirea sau darea de bani, bunuri, servicii ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să-și exercite drepturile sale electorale într-un anumit mod. Iar imposibilitatea autorităților Republicii Moldova de a asigura protecția drepturilor și libertăților cetățenilor săi din Transnistria creează condiții prin care acești alegători pot fi ușor constrânși sub amenințarea asupra securității personale de a vota într-un anumit mod. În aceste circumstanțe, orice lipsă de acțiune menită să prevină transportarea organizată a alegătorilor va duce la crearea de premise suplimentare de influențare și/sau constrângere a alegătorilor din stânga Nistrului să-și exercite dreptul la vot într-un anumit fel, dar și de creare a riscurilor suplimentare asupra securității acestor cetățeni”, se mai arată în demers.