„După scumpirea gazului natural, multe fabrici de producere a îngrășămintelor azotoase și-au sistat activitatea și exista riscul ca acești agenți economici să nu-și poată comercializa produsele. Federația Rusă și Ucraina sunt cei mai mari producători de fertilizanți. Rusia avea anumite cote de export, dar aceste exporturi nu se vor mai face, din cauza războiului din Ucraina. Furnizorii de fertilizanți s-au orientat spre Kazahstan, Azerbaidjan, țări din care s-au importat în Republica Moldova cel puțin 20 de mii de tone de îngrășăminte, pe lângă 88 de mii de tone de fertilizanți care erau în stoc la 31 decembrie 2021”, a precizat Vasile Șarban.

Deși  există suficiente cantități de fertilizanți pentru prima perioadă de vegetație, acestea sunt scumpe și nu sunt accesibile pentru fiecare producător agricol. Fermierii care nu vor folosi fertilizanți vor avea pierderi cantitative și calitative ale produselor agricole, a specificat Vasile Șarban.

Rapoartele arată că au fost însămânțate 433 de mii hectare de culturi agricole, dintre care 255 de mii de hectare – grâu, comparativ cu 320 de mii de hectare media multianuală pentru grâul de toamnă. În acest an nu s-a atins media suprafețelor cu grâu însămânțat din cauza umidității insuficiente, a notat Vasile Șarban.

Orz a fost semănat pe o suprafață de 54 de mii de hectare sau 83% din suprafața planificată. Rapiță avem pe 35 de mii de hectare, dar firele au răsărit neuniform.

Tatiana Mironov, șefa direcției monitoring agrometeorologic din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat  a declarat pentru IPN că umiditatea în sol este mai scăzută în comparație cu februarie-martie anul trecut. Cantitatea precipitațiilor pe parcursul lunii februarie anul curent a constituit 1-14 mm (5-40% din normă), iar în unele raioane din sudul țării precipitațiile au lipsit.