Luni seară, președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul prin care Federația Rusă recunoaște independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk din estul Ucrainei, invocând că Ucraina este parte a istoriei Rusiei. Decretul a fost urmat de un ordin prin care Putin a decis trimiterea de trupe rusești de menținere a păcii în regiunile din estul Ucrainei cărora Moscova le-a recunoscut independența, încălcând astfel acordurile de la Minsk din 2015 dintre Franța, Germania, Rusia și Ucraina, când Kievul a fost nevoit să accepte statut special pentru provinciile separatiste.

Ca urmare, președintele american Joe Biden a semnat un ordin executiv prin care interzice toate noile investiții, schimburi comerciale și finanțări de către persoane din SUA către, dinspre sau în așa-numitele „Republici Populare Donețk și Luhansk” din Ucraina.  Ordinul executiv este menit să împiedice Rusia „să profite de pe urma acestei încălcări flagrante a dreptului internațional”.

În context, ministrul chinez de externe, Wang Yi, și-a „exprimat îngrijorarea” cu privire la criza ucraineană, dar Beijingul s-a abținut să se pronunțe explicit cu privire la Rusia și Ucraina, în ciuda presiunilor Washingtonului.

„China este îngrijorată de evoluția situației din Ucraina”, a declarat Wang, reiterând că poziția Chinei în această chestiune nu s-a schimbat și că “preocuparea pentru securitate a fiecărei țări trebuie respectată”, relatează Reuters.

„Faptul că criza ucraineană a evoluat până în acest stadiu este legat de punerea în aplicare întârziată a acordurilor de la Minsk”, a subliniat Wang, referindu-se la protocolul semnat în 2014 și 2015, a cărui clauză ar exclude formațiunile armate străine, inclusiv NATO, echipamentele și mercenarii de pe teritoriul Ucrainei.

„China va continua să se limiteze la fapte și să fie în contact cu toate părțile. Situația din Ucraina se înrăutățește. China va face apel la toate părțile să manifeste reținere și să recunoască importanța universală a securității pentru toți și să detensioneze tensiunile prin dialog”, a mai declarat Wang, potrivit sursei citate mai sus.

De altfel, într-o convorbire telefonică cu Antony Blinken, la finele lunii ianuarie, șeful diplomației chineze a îndemnat ca toate părțile implicate în problema Ucrainei să rămână calme și să se abțină de la acțiuni care stârnesc tensiuni și amplifică criza. 

Totuși, într-o aluzie la preocupările Moscovei cu privire la extinderea NATO în Europa, Wang a adăugat că „securitatea regională nu poate fi garantată prin consolidarea sau chiar extinderea blocurilor militare”.

Ulterior, China și-a făcut explicită poziția cu privire la această chestiune, când președintele chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin au semnat o declarație comună anti-SUA și anti-NATO în care subliniau că relațiile China – Rusia sunt superioare alianțelor din perioada Războiului Rece. 

În declarația difuzată de Kremlin, Putin și Xi au cerut NATO să excludă extinderea în Europa de Est, au denunțat formarea de blocuri de securitate în regiunea Asia-Pacific și au criticat pactul trilateral de securitate AUKUS dintre SUA, Marea Britanie și Australia.

De asemenea, într-o aluzie la interesele Rusiei în Ucraina, China a declarat că „înțelege și susține propunerile înaintate de Federația Rusă privind formarea unor garanții de securitate obligatorii din punct de vedere juridic pe termen lung în Europa”, se arată în document.