Conform acestuia din urmă, cei patru au subliniat ”importanța unei coordonări continue pentru a descuraja orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei”, reafirmând ”consensul dintre aliați și parteneri pentru impune Rusiei consecințe de proporții și costuri severe pentru astfel de acțiuni”.

În egală măsură, aceștia au reiterat ”sprijinul imuabil pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

Pe lângă dosarul ucrainean, Blinken și omologii săi mai sus amintiți au abordat și chestiunile legate de evoluția programului nuclear iranian, scrie CaleaEuropeana.ro.

De asemenea, aceștia și-au exprimat solidaritatea cu Lituania în fața ”escaladării presiunii politice și a coerciției economice din partea Chinei și au respins aceste practici”.

Președintele american, Joe Biden, urmează să îi propună omologului rus, Vladimir Putin, ”o cale diplomatică” pentru soluționarea crizei din Ucraina în cadrul convorbirii telefonice care urmează să aibă loc joi, înaintea discuțiilor ce vizează securitatea europeană, programate pentru 10 ianuarie.

Convorbirea de joi dintre Biden și Putin va fi a doua din această lună, după ce președintele american l-a avertizat pe omologul său rus, în urmă cu trei săptămâni, că Statele Unite și aliații europeni vor impune sancțiuni economice ”ferme” și vor recurge la alte acțiuni punitive la adresa Rusiei în cazul în care aceasta va organiza o invazie în Ucraina, idee semnalată și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care se bucură de sprijinul României. 

La acel moment, Jake Sullivan, consilierul prezidențial pentru probleme de securitate, a declarat că Washingtonul intenționează să ”furnizeze Ucrainei material defensiv suplimentar” și că ”își va ajuta aliații NATO de pe flancul estic cu capacități suplimentare”.

De asemenea, Sullivan a dat asigurări că SUA vor folosi controversatul gazoduct Nord Stream 2 ca ”pârghie” pentru a descuraja Moscova să invadeze Ucraina, țară care și-a exprimat îngrijorarea că acest proiect ar putea reduce rolul său energetic regional.

Punând în practică promisiunile, Statele Unite s-au angajat să finanțeze proiecte, inclusiv echipamente de supraveghere și monitorizare, pentru a consolida frontierele Ucrainei cu Rusia și Belarus, după ce au livrat Ucrainei ultimele elemente ale pachetului de securitate de 60 milioane de dolari.

Discuțiile americano-ruse ce vor avea loc la cel mai înalt nivel anticipează întâlnirea dintre reprezentanți ai SUA și Rusiei din 10 ianuarie, de la Geneva pentru a aborda tensiunile privind Ucraina și garanțiile de securitate cerute de Moscova, care dorește ca NATO să promită că își va opri extinderea spre Est și că nu va permite aderarea Ucrainei, considerând că aceasta ar fi o amenințare.

Casa Albă a subliniat în repetate rânduri că europenii vor avea un loc la masa negocierilor cu Rusia. Horne a declarat miercuri că administrația ”continuă să se angajeze într-o diplomație extinsă cu aliații și partenerii noștri europeni, consultându-se și coordonându-se cu privire la o abordare comună” a consolidării militare.

Afirmațiile acesteia răspund astfel solicitărilor exprimate de Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică externe, Josep Borrell, într-un interviu pentru publicația germană Die Welt.

”Securitatea europeană este securitatea noastră. Este vorba despre noi. Nu este vorba de două state, adică SUA și Rusia, sau NATO și Rusia – chiar dacă Moscova își imaginează acest lucru”, a argumentat Borrell, care a respins solicitările categorice ale Rusiei.

De altfel, mesajul lui Horne ranforsează asigurările exprimate anterior de purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a transmis că Statele Unite vor fi transparente și solidare în cadrul discuțiilor pe care urmează să le aibă cu Rusia, dublând garanțiile prin care anunțau că se vor coordona cu Uniunea Europeană pentru orice tratative privind arhitectura de securitate europeană în contextul consolidării militare a Rusiei la granița cu Ucraina, unitate ce poate fi observată și pe axa NATO-UE, cele două atrăgând atenția asupra consecințelor grave pe care le are de suportat Moscova dacă recurge la noi agresiuni împotriva Kievului, ecou al avertismentelor enunțate de Olaf Scholz în primul său discurs susținut în Parlamentul german.