Solicitată de agenție, șefa Serviciului informare și comunicare al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP), Olesea Croitor, a remarcat că, cel mai des, cauzele care au adus la apariția intoxicațiilor a fost consumul ciupercilor culese din păduri sau câmpuri din preajma casei.

„Intoxicațiile au parvenit și după consumul ciupercilor conservate sau preparate incorect în condiții casnice. Mai multe persoane se bazează pe semne incorecte pentru a identifica ciupercile otrăvitoare. Trebuie să cunoaștem că cea mai sigură metodă pentru a le deosebi sunt caracteristicele botanice ale acestora”, a subliniat Olesea Croitor.

Conform specialiștilor în sănătate, la aproximativ două ore după consumul ciupercilor toxice poate apărea greața, voma, diaree, transpirația excesivă, slăbiciune generală, dureri abdominale etc. Totodată, peste șase ore pot apărea dureri de cap, amețeli și agravarea stării de vomă, pierderea stării de conștiență, halucinații și chiar comă.

„La apariția primelor simptome ale intoxicației cu ciuperci, se apelează imediat numărul de urgență 112. În cazul intoxicațiilor cu ciuperci, dacă primul ajutor este prompt și bine asigurat, chiar și persoanele intoxicate cu cele mai periculoase specii pot fi salvate”, a remarcat Olesea Croitor.

Astfel, pentru a evita intoxicațiile, nu se recomandă să cumpărați ciuperci proaspete sau uscate în locuri de comerț ambulant. La fel, nu procurați ciuperci conservate, preparate în condiții casnice.

De asemenea, nu se recomandă să culegeți ciuperci din locuri unde s-au administrat pesticide și ierbicide. Evitați să adunați ciuperci necunoscute sau bătrâne, cu larve. Nu gustați ciupercile în timpul recoltării și nu le pregătiți peste o zi sau mai multe zile după ce au fost adunate. Ciupercile nu trebuie păstrate la cald, întrucât sunt ușor perisabile.

În această toamnă, creșterea masivă a ciupercilor de pădure a fost favorizată de ploile abundente de la începutul și mijlocul lunii curente.