Wikipedia este "un mic miracol" în era triumfului repurtat de GAFAM (Google, Amazon, Facebook, Apple și Microsoft) și a internetului pro-profit, afirmă istoricul Remi Mathis, fostul președinte al asociației Wikimedia France.

Lansată pe 15 ianuarie 2001 de americanul Jimmy Wales în scopuri non-profit, Wikipedia are ambiția de a reuni pe aceeași platformă online cunoștințele acumulate la nivel planetar grație unor milioane de contributori benevoli.

Succesul ei a fost unul imediat. Prima versiune a fost un site creat în limba engleză, au urmat edițiile Wikipedia în germană și suedeză, apărute în martie 2001, apoi, la scurt timp după aceea, au fost lansate versiuni în alte 10 limbi - inclusiv în franceză, italiană, chineză, rusă și catalană.

Pentru viitor, Jimmy Wales speră că Wikipedia va avea succes și în țările în curs de dezvoltare. "Este cu adevărat important ca următorul miliard de persoane care sosesc pe internet să își dorească să contribuie (la dezvoltarea platformei, n.r.)", a declarat el. Fondatorul Wikipedia, contactat de AFP, spune că visează la "o instituție care să dureze la fel de mult ca Universitatea Oxford".

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO

Wikipedia, care ocupă locul al șaptelea în clasamentul celor mai vizitate site-uri din lume, afișează peste 55 de milioane de articole publicate în 309 limbi. Conținutul fiecărui site este autonom: textele nu sunt traduceri, ci contribuții originale, completate uneori de roboți online pe baza unor date publice.

Situându-se la antipozi în raport cu enciclopediile tradiționale redactate de experți de renume, această colecție de cunoștințe compilate de către amatori, adeseori anonimi, și-a atras totodată multe critici și ostilitatea unor medii academice.

Lipsa diversității

"Atunci când cunoști în detaliu modul în care Wikipedia este monitorizată, felul în care articolele sunt scrise și modul în care comunică membrii comunității, poți totuși să consideri că există un nivel de fiabilitate globală și că acesta este unul important", a declarat Lionel Barbe, lector la Universitatea Paris-Nanterre.

Rămâne însă o anumită problemă de diversitate în domeniul surselor și a tematicilor abordate, existând și anumite "unghiuri moarte" legate de subiecte asociate unor țări în curs de dezvoltare. Cauza acestui fenomen constă în profilul contributorilor: cei mai mulți dintre ei sunt originari din Statele Unite și țările occidentale.

"Dorința de a alcătui o enciclopedie nu atrage pe oricine, iar oamenii care lucrează pentru Wikipedia sunt adeseori specialiști, locuiesc la oraș și dețin diplome de studii superioare", a declarat Remi Mathis, autorul cărții "Wikipedia: În culisele celei mai mari enciclopedii a lumii", publicată de First Editions.

"80% dintre contributori, sau chiar mai mult, sunt bărbați caucazieni care scriu articole pe Wikipedia", a explicat Marie-Noelle Doutreix, lector la Universitatea Lyon 2.

"Am trecut de la 15% la 18,6% în ceea ce privește biografiile unor femei publicate pe versiunea francofonă a Wikipedia", a declarat Natacha Fault, fondatoarea proiectului "Les sans pages", care combate inegalitatea de gen.

Însă acel "'gender gap' ('decalaj de gen', n.r.) nu va fi niciodată acoperit, căci realitatea este că realizările femeilor au fost foarte puțin documentate" de-a lungul istoriei, a adăugat ea.

Refugiu în fața derapajelor de pe rețelele de socializare?

În pofida tuturor acestor aspecte, în era triumfului GAFAM, celebra enciclopedie online este unul dintre puținii supraviețuitori ai utopiei participative din domeniul web-ului liber, conceput inițial ca "o rețea descentralizată de schimburi de păreri și de cunoștințe", a reamintit Lionel Barbe. "Wikipedia este totuși cel mai mare bun comun digital pe care ni l-a oferit internetul", a adăugat el.

Jimmy Wales a ținut să transmită internauților și câteva asigurări: "Nu ne-am îndepărtat de misiunea noastră din grija de a obține mai multe venituri, deci nu ne-am confruntat cu aceste probleme pe care le vedem astăzi, mă refer la acea chestiune a algoritmilor concepuți pentru a încuraja angajamentul utilizatorilor cu scopul de a crește veniturile din publicitate".

"Internetul pro-profit are la rândul său tot interesul ca Wikipedia să continue să existe", a nuanțat Marie-Noelle Doutreix. "Google a favorizat vizibilitatea Wikipedia, dar, în schimb, folosește articolele ei în motorul lui de căutare și obține un trafic important grație acestei enciclopedii", a precizat ea.

Există și persoane care și-ar dori ca Wikipedia să se inspire din modelul original al comentariilor moderate pe platforma enciclopediei, în fața circulației masive a știrilor false pe rețelele de socializare.

"Nu trebuie nici să credem că Wikipedia ne va salva de propriii noștri demoni. Ea rămâne doar un instrument. Dacă adorați teoriile complotiste, mă îndoiesc că Wikipedia va putea să vă descurajeze", a explicat Lionel Barbe.

Din aceste motive, Wikipedia se află în fața a două mari provocări: să continue să își exprime vocațiile enciclopedice și să își modereze propriile conținuturi și dezbateri interne, pe bază de voluntariat.

Totul, așa cum explică Lionel Barbe, va trebui făcut "într-un context marcat de progresia puternică a fantasmelor colective".