Din materialele probatorii acumulate la dosar, inspectorul de integritate a identificat că subiectul a emis în total șase acte administrative prin intermediul cărora a participat la luarea deciziilor în favoarea sa. Astfel, pe cinci acte și-a semnat concedii de odihnă, iar într-o altă dispoziție, care a ajuns și în spațiul public, și-a acordat un premiu unic funcție cu ocazia Hramului orașului, în mărime de un salariu.

Fiindu-i solicitat punctul de vedere, președintele de raion, reprezentat de un avocat, a invocat următoarele – ”Acțiunile/faptele reclamate nu cad sub incidența regimului juridic al conflictului de interese, nefiind stabilite careva semne vizibile ale interesului personal, or, în situația descrisă/declarată în semnarea actelor administrative contestate de Autoritate, Președintele raionului s-a ghidat și a executat prevederile imperative ale Codului Muncii și a cadrului legal conex legii, de pe urma/urmează să beneficieze inclusiv personal în calitate de salariat, or Președintele raionului de rând cu ceilalți salariați se bucură/beneficiază de aceleași drepturi, fără careva excepții.”

Totuși,inspectorul de integritate a precizat că, președintele raionului a încălcat legislația în vigoare prin faptul că nu a declarat în termen, nu a soluționat conflictele de interese reale în care s-a aflat și a emis/semnat mai multe acte în privința sa.

Dacă actul emis de ANI va rămâne definitiv, președintele de raion riscă de fie demis din funcție și să nu mai poată deține o funcție publică sau de demnitate publică timp de trei ani, urmând să fie inclus și în Registrul Interdicțiilor.

Subiectul a contestat actul emis de ANI în instanța de contencios administrativ.