”Pledez pentru o nouă întrevedere în format Normandia. Acest lucru, în opinia mea, ne-ar aduce progrese, dacă putem elabora o agendă adecvată – consilierii noștri ar trebui să facă acest lucru”, a transmis Merkel în cadrul unei conferințe de presă alături de președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ce a succedat ultima sa vizită la Kiev înainte de a-și lua rămas bun de la scena politică, după 16 ani de activitate, potrivit Euronews, BBC și France24, notează sursa citată. 

La rândul său, liderul ucrainean și-a exprimat îngrijorarea cu privire la gazoductul Nord Stream 2, pe care îl consideră ”o periculoasă armă geopolitică a Kremlinului”.

”Examinăm acest proiect doar prin prisma securității și îl considerăm o periculoasă armă geopolitică a Kremlinului. Nimeni nu poate nega că principalele riscuri legate de Nord Stream 2 vor viza Ucraina”, a adăugat Zelenski, potrivit unui comunicat de presă al Administrației Prezidențiale ucrainene și Agerpres.

În egală măsură, acesta a subliniat că țara sa ”se bazează pe Germania, pe care o consideră un aliat-cheie în Europa, în chestiunea soluționării pașnice a situației din Donbass și a restabilirii suveranității și integrității teritoriale”.

”Este important ca Ucraina, Germania și Franța să aibă o poziție consolidată în cadrul formatului Normandia cu privire la planul de pace, care ar trebui să se bazeze pe clustere. Agenda de la Paris, care trebuie să fie pusă în aplicare, rămâne relevantă. Ne străduim pentru o încetare a focului constantă și durabilă, schimbul de deținuți, deschiderea punctelor de control de către teritoriile ocupate temporar și accesul mult așteptat al reprezentanților Comitetului Internațional al Crucii Roșii în aceste teritorii”, a transmis Zelenski.

Angela Merkel, care a efectuat vineri o ultimă vizită la Moscova în calitate de cancelar federal unde s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, a promis că va asigura Kievului mai bine de un miliard de dolari pentru a-l ajuta să-și dezvolte sectorul energiei regenerabile.

Statele Unite și Germania au ajuns la 22 iulie la un acord privind gazoductul Nord Stream 2, Berlinul asumându-și obligația de a impune sancțiuni Rusiei în cazul în care Moscova va amenința securitatea energetică a vecinilor săi și a aliaților SUA din Europa.

Înțelegerea a strânit numeroase îngrijorări din partea Ucrainei și Poloniei, care au atras atenția că Nord Stream 2 amenință ”Europa Centrală pe plan “politic, militar și energetic”.

Comisia Europeană a subliniat că acest proiect ”nu este de interes comun pentru UE”, dar va analiza acordul încheiat între SUA și Germania.

În egală măsură, parlamentarii europeni și americani au adoptat o declarație prin care se opun acordului dintre SUA și Germania de a permite finalizarea Nord Stream 2.

Promisiunile lui Merkel vin și pe fondul pachetului de propuneri lansat de Executivul european, menit să pregătească politicile UE în domeniul climei, al energiei, al exploatării terenurilor, al transporturilor și al impozitării, astfel încât, până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puțin 55 %, comparativ cu nivelurile din 1990.

Realizarea acestor reduceri ale emisiilor în următorul deceniu este esențială pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050 și pentru a transpune în realitate angajamentele Pactului verde european.

Pentru a veni în sprijinul țărilor din Europa Centrală și de Est, cu precădere pentru sprijinirea transformării energetice a Ucrainei, a eficienței energetice și a securității energetice, președintele american Joe Biden și cancelarul german Angela Merkel au lansat un parteneriat americano-german privind clima și energia, prin care economiile emergente vor fi sprijinite în tranziția ecologică, iar încercările de utilizare a energiei ca instrument de coerciție să fie prevenite.