„Problema este dacă Grecia poate și vrea să îndeplinească așteptările pe care toți le avem. Pot exista variații ale măsurilor prezentate de Guvernul elen dar în final măsurile trebuie completate”, a declarat Angela Merkel.

„Am văzut asta în Irlanda, când noul Guvern a schimbat o parte din programul de asistență financiară. Dar în final stabilitatea financiară a țării trebuie restabilită. Grecia negociază acum cu instituțiile financiare (Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internațional și Banca Centrală Europeană). Așteptăm aceste negocieri și așteptăm evaluarea făcută de organizațiile internaționale”, a explicat cancelarul Germaniei.

Germania, cel mai mare creditor al Greciei, a avertizat luni, 30 martie, că zona euro nu va acorda Atenei noi fonduri până când nu va prezenta o listă detaliată a reformelor iar unele dintre acestea nu vor fi legiferate.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului german de Finanțe, Martin Jaeger, a afirmat luni: „Trebuie să așteptăm ca partea elenă să ne prezinte o listă cuprinzătoare de măsuri de reformă care să poată fi analizate cu organizațiile internaționale și ulterior cu Eurogrupul. Mingea este în terenul Greciei iar negocierile sunt complicate, sunt multe detalii tehnice care necesită timp”.

Guvernul elen a trimis vineri o listă cu propuneri de reformă către zona euro și Fondul Monetar Internațional, în speranța că va putea debloca astfel noi fonduri din partea creditorilor. La finele lunii trecute, miniștrii de Finanțe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistență, cu condiția ca Atena să demareze o serie de reforme.

În lista de reforme se estimează un excedent bugetar primar de 1,5% din PIB în acest an, sub nivelul de 3% din PIB inclus în pachetul de asistență financiară convenit cu reprezentanții UE, BCE și FMI. De asemenea, Grecia ar urma să înregistreze un avans al economiei de 1,4% în 2015.

Recent, Ministerul elen de Finanțe a revizuit datele din 2014 privind excedentul bugetar primar, la 0,3% din PIB, față de o estimare de 1,5% din PIB a fostului Guvern de la Atena.

Conform listei de propuneri, veniturile statului vor fi majorate cu trei miliarde de euro (3,3 miliarde de dolari) prin combaterea evaziunii fiscale, privatizări și taxe mai ridicate la alcool și țigări. Lista urmează să fie analizată de reprezentanții UE, BCE și FMI.

Aprobarea creditorilor internaționali este necesară înainte ca Atena să poată beneficia de fondurile care îi vor permite să evite falimentul.

Grecia are nevoie urgentă de noi fonduri pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată și ieșirea forțată din zona euro. Potrivit unor surse guvernamentale, Grecia riscă să rămână fără lichidități până la data de 20 aprilie dacă nu primește noi fonduri din partea creditorilor. În ultima vreme, Grecia s-a bazat pe tranzacțiile de tip repo, în cadrul cărora a împrumutat bani pe termen scurt de la entitățile de stat, dar potrivit surselor aceste operațiuni mai sunt posibile doar câteva săptâmâni.

Capacitatea de finanțare a Greciei este limitată, pentru că nu poate împrumuta de pe piețele de termen lung și mediu, iar autoritățile de la Atena trebuie să ramburseze în luna martie șase miliarde de euro către creditorii internaționali. În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulți analiști și care nu poate fi rambursat în totalitate.